Colorat, proaspăt, dulce-amărui și nici nu conține foarte mult alcool: Aperol Spritz a devenit de câțiva ani încoace cocktailul rege al localurilor din România. Întotdeauna a fost rege în Italia, unde s-a născut la începutul secolului al XIX-lea. Dar atunci nu era așa cum îl cunoaștem astăzi.
Aperol Spritz are origini destul de vechi. De fapt, s-a născut în timpul dominației austriece în Lombardia-Veneția, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, când soldații habsburgici au început să se familiarizeze cu vinurile din regiunea Veneto. O relație care nu a pornit cu dreptul: vinul era prea puternic pentru gusturile lor. Așa că, pentru a-l face mai pe gustul lor, austriecii s-au gândit că cel mai bine este să îl "dilueze" cu apă minerală. Pe scurt, la baza acestui cocktail, al cărui nume derivă de fapt din verbul german spritzen care înseamnă "a stropi", se află o practică pe care iubitorii de vinuri o consideră un sacrilegiu: să pui apă în vin! În schimb, Aperol Spritz-ul ca și cocktail s-a născut în jurul anilor 1920 - 1930 în regiunea Veneto, în zona dintre Padova și Veneția, combinând vinul și apa gazoasă cu Aperol. Adevăratul Aperol Spritz, așa cum îl cunoaștem noi, adică cu Prosecco în el și nu cu vin, a devenit celebru abia în 1950 și a apărut în diverse campanii și sloganuri americane. În cele din urmă, în 2003, grupul Campari a decis să cumpere faimoasa marcă și a început să o distribuie la nivel mondial. Pentru a o face și mai celebră, a fost difuzată o reclamă în care a jucat actrița Amanda Rosa Da Silvia și care se încheia cu fraza "happy Spritz, happy Aperol".
Cum se prepară un Aperol Spritz?
Rețeta originală constă în utilizarea vinului alb sau a Prosecco, adăugarea de Aperol, apă minerală sau sifon, trei cuburi de gheață cu o felie de portocală. Pentru un barman, este o joacă de copii și nu necesită o mare atenție, ca multe alte cocktailuri. Simplu, rapid și bun! De exemplu, într-un curs de barman este printre primele cocktailuri care se predau. De obicei, se prepară într-un pahar cu adaos de decorațiuni pentru a-l face mai elegant și mai rafinat. Secretul succesului acestui aperitiv este calitatea bazei sale alcoolice, adică alegerea unui Prosecco bun.
Gin tonic, medicament împotriva malariei
Dacă tot vorbim despre cocktailuri un pic amare, să povestim de celălalt rege al băuturilor: gin tonic. Ginul tonic are o istorie cel puțin interesantă. Wiston Churchill este celebru pentru frazele sale ingenioase, dar și pentru pasiunea sa pentru băutură. Unul dintre citatele care îi sunt atribuite are legătură cu cocktailul despre care discutăm astăzi: "Ginul tonic a salvat mai multe vieți și capete de englezi decât toți medicii din Imperiu".
Ginul este o băutură care poate fi distilată din orice cereale. Englezii au făcut din el o băutură populară în țara lor, deoarece le permitea, printre altele, să limiteze importurile de coniac francez. La acea vreme, ginul era o băutură mai sigură decât apa de băut și mai ieftină decât berea, așa că a devenit băutura preferată de clasele de jos. Pentru a-i aprecia importanța, merită menționat faptul că, în 1721, se estimează că un sfert din populația Londrei era angajată în producția de gin, o cifră care a continuat să crească în următorul deceniu. Așadar, procesul de adăugare a acestei băuturi spirtoase la apa tonică indiană a fost aproape firesc. Când s-au întors acasă, soldații britanici, care erau considerați eroi, au continuat să comande gin tonic în localuri, iar oamenii au adoptat rapid acest cocktail. Pentru a obține gin tonic așa cum îl cunoaștem noi, tot ce lipsea era apa carbogazoasă, iar acest lucru a fost rezolvat de germanul Johann Jacob Schweppe (1740-1821), cel care a și fondat compania Schweppe's în 1783 în orașul elvețian Geneva. Ulterior, s-a mutat la Londra, unde a continuat să extindă compania. În jurul anului 1870, a luat naștere tonicul, adică apa carbogazoasă cu diverse ingrediente, inclusiv chinină, acel medicament antimalaric, care a fost utilizat timp de secole pentru a trata malaria. Astăzi, tonicul nu mai conține aceeași cantitate de chinină ca produsul original, astfel încât valoarea sa terapeutică s-a pierdut. Departe de originile sale, când era consumat ca preparat medical împotriva malariei, gin tonic este în zilele noastre un cocktail perfect pentru a fi savurat și este extrem de simplu de preparat. Ai nevoie doar de gin, tonic, gheață și un produs citric, deși în ultima perioada portocala sau lămâia a fost înlocuită cu felii de castravete sau fructe ca afinele și căpșunele.
Deci, ce alegem între Aperol Spritz sau gin tonic? Depinde de gusturile fiecăruia. Și de dispoziția în care suntem. Dacă e să ne uităm la calorii, diferența nu e atât de mare. 250 de ml Aperol Spritz înseamnă 250 de calorii, în schimb un gin tonic are 218 calorii. Ca întotdeauna, contează și oamenii cu care suntem atunci când suntem în oraș. Este recomandat ca un cocktail bun să fie consumat într-o companie bună!