Un pod din piatră peste râul Miletin, care a fost construit pe vremea lui Ştefan cel Mare, în anul 1503, inclus şi pe Lista monumentelor istorice, iar face parte din Drumul Judeţean 208H, reprezintă „mândria" sătenilor din localitatea botoşăneană Coşula.
Primarul din Coşula, Mircia Acatrinei, susţine că podul a fost construit pentru a facilita domnitorului de la acea vreme deplasarea spre şi dinspre Cotnari şi Hârlău, acolo unde se aflau podgoriile de unde se aproviziona cu vin şi, respectiv, unde locuia Maria Rareş, cunoscută sub numele de Răreşoaia, mamă a domnitorului Petru Rareş, presupus fiu natural al acesteia cu Ştefan cel Mare.
„Eu de copil reţin că la mijlocul podului erau două forme, două modele. Pe unul din modele scria 1503. (...) Astăzi nu se mai cunoaşte, s-au şters, pentru că s-au jucat copiii pe ele, dar din discuţii pe care le-am avut cu diverse persoane mi s-a transmis că este podul construit de pe timpul lui Ştefan cel Mare (...) El avea un rol. Se află pe drumul care mergea la Cotnari. Ştefan cel Mare mergea şi la via de la Cotnari, dar şi la Răreşoaia", a afirmat primarul comunei Coşula pentru Agerpres.
Construcţia peste Miletin, care este cunoscută în zonă ca fiind "Podul lui Ştefan cel Mare", a fost supusă, de-a lungul timpului, unor procese de restaurare, însă, spune primarul, bolta acestuia nu a fost niciodată refăcută, ceea ce indică trăinicia lucrării, în condiţiile în care în acele vremuri a fost construit pentru copitele cailor şi roţile carelor, iar acum suportă circulaţia autovehiculelor de pe acest drum judeţean.
„Toţi ştiu de podul lui Ştefan cel Mare. El a fost restaurat, dar bolta de la pod niciodată nu a fost restaurată. E aceeaşi de când a fost construit podul, pe vremea lui Ştefan. Noi îl considerăm monument istoric şi ne mândrim cu el", a adăugat pentru Agerpres Acatrinei, care susţine că lucrarea este atât de solidă încât a rezistat tuturor viiturilor de pe Miletin.
Podul ştefanian de pe drumul judeţean DJ 208H se află în imediata vecinătate a Mănăstirii Coşula, care datează din 1535, de pe vremea lui Petru Rareş. Complexul monahal este ctitoria marelui vistiernic Mateiaş Coşolvei şi este cunoscut pentru fresca veche de peste 500 de ani şi legendarul Galben de Coşula.
De altfel, podul lui Ştefan cel Mare şi arbaleta lui Mateiaş Coşolvei sunt singurele elemente de pe stema comunei Coşula.
În anul 2001 au fost executate lucrări de reabilitare a podului prin co-finanţare de la Guvernul României şi din fonduri PHARE.
Podul din Coșula este inclus pe Lista monumentelor istorice din anul 2015 din județul Botoșani.
