Cele 25 de unităţi administrativ teritoriale aveau încasate 118,4 milioane de lei, ceea ce reprezintă 62,4% din suma totală a drepturilor constatate rămase de încasat la aceeași dată pe ansamblul județului
"Veniturile totale din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri aflate în competența de administrare a autorităților administrației publice locale, colectate la bugetele celor 25 de unități administrativ teritoriale verificate, prin încasarea efectivă a creanțelor (58.314 mii lei) ori prin stingerea acestora pe alte căi prevăzute de lege (1.648 mii lei) reprezintă doar 33,6 % din suma totală a drepturilor constatate (178.433 mii lei) raportate prin conturile de execuție a bugetelor acestora", se arată în raportul Camerei de Conturi.
Primăriile cu încasări sub media judeţului, de (39,4%), sunt Vorniceni, cu (12,1%), Stăuceni, (27%), Dângeni (27,6%), Frumușica (30,7%), Tudora (30,9%), Gorbănești (31,8%), Leorda (33,3%) și municipiile Botoșani (31,2%) și Dorohoi (35,8%).
Un grad mai bun de colectare a veniturilor proprii, peste media pe ansamblu, au realizat comunele Dersca (72,1%) și Unțeni (53,7%).
În cazul a trei primării, Ştiubieni, Drăguşeni şi MIleanca, auditorii au descoperit că deşi era raportat un grad ridicat de colectare în urma verificărilor efectuate a rezultat că situaţiile financiare prezintă informaţii distorsionate.
Printre cauzele identificate de specialişti privind deficienţele constatate se numără număr insuficient de persoane în cadrul compartimentelor de specialitate, neaplicarea procedurilor de executare silită, distorsionarea informaţiilor şi datelor din situaţiile financiare în vedera obţinerii de alocări suplimentare de fonduri de la bugetul de stat
"Existența unor deficiențe privind organizarea și desfășurarea activităților specifice administrării creanțelor fiscale determinate de aplicarea în anul 2016 a noilor reglementări prevăzute de Codul fiscal, Codul de procedură fiscală și actele normative subsecvente, utilizarea unor aplicații informatice pentru gestionarea veniturilor bugetului local, inadecvate, care nu asigură în mod operativ informațiile necesare pentru urmărirea și încasarea creanțelor. Nestabilirea de către ordonatorii principali de credite, în special la nivelul comunelor, a unor indicatori de performanță specifici activității de colectare a creanțelor bugetelor unităților administrativ-teritoriale și a țintelor ce trebuie îndeplinite trimestrial, anual de către personalul compartimentelor cu atribuții de administrare a creanțelor bugetare.Insuficienta preocupare a conducerilor unor unități administrativ-teritoriale auditate pentru a asigura atât o bună colaborare între compartimentul propriu de administrare a creanțelor fiscale și celelalte compartimente organizatorice constituite în cadrul aparatului de specialitate al autorităților administrației publice locale, cât și un schimb eficient de informații cu relevanță fiscală între compartimentul propriu de administrare a creanțelor fiscale și organul fiscal central sau alte organe fiscale locale", se arată în concluziile auditorilor.