26 de ani, 6 piloni, niște grinzi ce nu mai pot fi folosite, speranţe şi aşteptări. Aşa poate fi descrisă o lucrare ce a fost pusă pe hârtie acum un sfert de secol.
Este vorba despre podul de peste Siret ce ar fi legat Suceava de Botoşani, ar fi scurtat distanţa dintre Rădăuţi şi Dorohoi cu aproape 20 de kilometri şi le-ar fi dat oamenilor de pe un mal şansa să îşi lucreze pământurile de pe celălalt mal.
Nici oamenii locului nu mai ştiu când a început construcția podului peste Siret. "Podul Prieteniei", cum i-au spus politicienii, sau "Podul lui Cozmâncă", aluzie la faptul că fostul senator de Botoşani şi chiar ministru al Administraţiei Publice e, de loc, din Talpa.
Podul ar deschide rute noi către mănăstirile din Bucovina şi rezervaţia de stejari de la Zamostea. Pentru localnici ar fi mană cerească.
Localnic: „E greu fără podul asta, m-aş fi bucurat, dar eu ştiu? Poate prind copiii noştri. Noi nu cred că mai prindem.Sperăm că se va face, dar cine ştie când...”
Mihai Grozavu, fost vicepreşedinte CJ Suceava: „Cetăţenii din Zamostea şi cei din Talpa aveau terenuri unii într-o parte şi ceilalţi, deci trebuiau să înconjoare în aval 17 km şi în amonte, la fel”.
Lucrări începute în 1995, neterminate nici în 2021
Lucrările au început în 1995. După nici doi ani, au început problemele cu banii, iar inundaţiile din 1998 au lăsat podul fără fonduri. În 2001, Consiliile Judeţene Suceava şi Botoşani au semnat un contract de asociere, dar din 2004 nu s-a mai lucrat deloc. Şapte ani mai târziu, o expertiză tehnică a arătat că e necesară reproiectarea obiectivului. După încă nouă ani, în 2020, Consiliul Judeţean Suceava a alocat, pe hârtie doar, 100.000 de lei pentru o nouă expertiză tehnică, scrie ObservatorNews.ro.
Eugen Girigan, expert în drumuri şi poduri: „El a avut grinzile puse în albie, alături şi numai urmau să fie ridicate cu macaraua, i-a prins apa şi uitaţi-vă ce au păţit cu ele. Trebuiesc, din nou, confecţionate şi montate”.
Ca un copil cu două moaşe, aşa e podul. Mereu flămând, deşi a împlinit deja 26 de ani. Nimeni nu şi l-a asumat până la capăt. Niciunul dintre cei care au condus destinele celor două judeţe în ultimele decenii.
În acordul semnat în 2001, Botoşaniul se angaja să contribuie cu 500 de mii de lei la construcţia podului, Suceava cu 300 de mii de lei. Botoşaniul nu ştie să spună câţi bani a investit până acum în podul de la Talpa. Suceava spune că ar fi alocat peste 2 milioane de lei.
Doina Federovici – preşedinte CJ Botoşani: „Podul de la Talpa face parte și el din strategia noastră de viitor”.
Cristinel Creţu - vicepreşedinte CJ Suceava: „A fost blocată un pic şi comunicarea cu Botoşaniul, acum o vom relua şi vom duce la final acest proiect”.
Experţii consultaţi de Observator estimează că podul ar putea fi terminat în mai puţin de un an cu o investiţie de 5 milioane de lei.