În 35 de comune botoşănene a fost declarată anul trecut starea de alertă din cauza secetei. Culturi agricole arse de soare, oameni care îşi păzeau rezervele de apă, conflicte pornite din disperarea celor care îşi vedeau animalele mugind de sete, rezervoarele uscate şi pământul crăpat.
Mulţi primari s-au dovedit vocali atunci, cerând ajutorul guvernului şi dând din umeri a neputinţă când erau întrebaţi de proiectele de aducţiuni de apă în comună, care stagnau de ani de zile.
Consiliul Judeţean Botoșani s-a oferit să ajute cu parte de cofinanţare proiectele pe care ar fi trebuit să le pună în aplicare, să le pornească măcar. Nici la aproape un an de zile de atunci, niciun primar nu a venit la CJ să ceară îndrumare sau ajutor financiar.
"Pe partea de apă nu. Deficitul de apă există, încă nu e acut. În domeniul alimentării cu apă, proiectele în general sunt de durată, faci un proiect anul ăsta şi îl poţi pune în practică în doi- trei ani de zile. Ei şi-au realizat astfel de proiect şi în funcţie de ce selecţie va fi la Ministerul Dezvoltării se vor putea începe aceste lucrări. Eu aplic un principiu stipulat în lege: principiul autonomiei locale. Pe Consiliul Judeţean interesează proiecte de magistrale de apă şi încercăm şi pe programe europene şi pe bani guvernamentali. Magistrale la care primăriile să se branşeze, aşa cum e cazul de la Vorona, unde este un mix între Consiliul Judeţean şi Primăria Vorona. Mai sunt situaţii similare, dar sperăm ca primarii, aplicând acest principiu al autonomiei, să aibă curajul să-şi demareze propriile proiecte pentru alimentări cu apă", spune Costică Macaleţi, preşedintele Consiliului Judeţean.
Opt comune au în acest moment proiecte în derulare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Este vorba de Adăşeni, Coşula, Dobârceni, Mihai Eminescu, Mihălăşeni, Rădăuţi Prut, Truşeşti şi Vorona.
Vara 2017, o vară secetoasă
Vara anului 2017 se estimează a fi una călduroasă, posibil cu cantități reduse de precipitații în lunile iulie și august, fapt ce va duce la o intensificare a fenomenului de secetă, spunea în urmă cu câteva luni directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu.
"Așadar o vară mai călduroasă, posibil. O vară deficitară, posibil în special în lunile iulie și august, cu cantități de precipitații reduse, care să determine o intensificare și o accentuare a fenomenului de secetă, dar și extindere în aceleași zone în partea de sud, sud-est și est a României. Desigur că trebuie să privim cu rezerve aceste informații și să urmărim evoluția și informațiile meteorologice prin acele prognoze de până la două săptămâni, care sunt publice pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie astfel încât, în termen de două săptămâni, să încercăm să adaptăm fiecare perioadă favorabilă pentru agricultură și orice alt domeniu. Dar chiar și cu un grad de realizare mediu de 60-65% al acestor informații ne putem face o imagine, cel puțin pentru fermieri, a ceea ce urmează în următoarea perioadă asftel încât să decidă ce soiuri să cultive", a spus Elena Mateescu.
Ultimele măsurători ale ANM la nivelul judeţului, de săptămâna trecută, dar anterioare valului de precipitaţii, arătau că nordul judeţului deja suferă la capitolul rezervă de umiditate.
Specialiştii Administraţiei Naţionale de Meteorologie au anunţat că, în iunie, cantitățile totale de precipitații vor fi, în general, deficitare, cu excepția zonelor de munte unde vor fi normale sau ușor excedentare. Media multianuală a precipitațiilor pentru luna mai este stabilită la 84,5 litri/mp. Cele mai mari cantități de precipitații sunt estimate în Muntenia (până la 111 l/mp), Banat (până la 107 l/mp), Transilvania (până la 106 l/mp), Crișana și Moldova (până la 103 l/mp), iar cele mai scăzute în Dobrogea (până la 60 l/mp).
