Au fost prezenți Sorin Cornilă, prefectul județului Botoșani, Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani, Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani, parlamentari și reprezentanți ai partidelor politice, șefi de instituții, precum și comandanții structurilor Ministerului Afacerilor Interne din Botoșani, militari și veterani de război.

Programul a cuprins și o slujbă religioasă, urmată de o alocuțiune privind semnificația evenimentului, prezentată de către col. (rezervă) Doru Pogoreanu.

CITEȘTE ȘI: "Calendar ortodox, 10 martie: Sfântul Ierarh Sofronie, Patriarhul Ierusalimului"

 

”Se intonează imnul. Cu toții simțim solemnitatea momentului, nu poți rămâne indiferent. Este Imnul României, Imnul de stat. În Constituție scrie, la Art. 12,  că simbolurile naționale sunt drapelul, ziua națională și imnul, care este cântecul ”Deșteaptă-te, române!”. Iată, imnul este unul dintre simbolurile noastre naționale! Dar de ce imnul? Etimologic, imnul provine din greacă, având sensul de cântec de laudă. De regulă, era adresat unei divinități. Originile imnului sunt foarte vechi, din vremuri imemoriale, cel mai vechi fiind un imn de 3.400 de ani”, a rostit col. (rezervă) Doru Pogoreanu. (vezi video complet mai jos)

Un moment emoționant a fost creat de Corul militar „Răzeșii” al Batalionului 335 Artilerie „Alexandru cel Bun” din Botoșani, condus de pr. Teodor Cenușă, care a intonat Imnul Național al României.

Ceremonia s-a terminat cu defilarea detașamentului de onoare.

Imnul României astăzi

Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.

Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică. Poemul „Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie).

Poemul va deveni imn sub titlul „Deşteaptă-te, române!", câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine.

Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!" a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial.

Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, ”Deşteaptă-te, române!", ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.

Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor.