În judeţul Botoşani, s-au construit cu fonduri europene şi guvernamentale 50 de kilometri de reţele de apă şi canalizare care nu pot fi folosite, fiindcă nu există niciun operator autorizat dispus să le administreze.
În judeţul Botoşani, sunt 71 de comune, cu peste 140 de sate. Deşi suntem în 2019 şi au trecut aproape 16 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, localnicii din majoritatea localităţilor botoşănene nu beneficiază de apă curentă şi canalizare.
Oamenii trăiesc ca acum un secol, cu apă de fântână şi cu toaleta în fundul curţii. Pentru a aduce civilizaţia, majoritatea primarilor s-au angajat la cheltuieli de milioane de euro investind în construirea de reţele de apă şi canalizare.
După mulţi ani, investiţia a fost finalizată, însă este inutilă. Sătenii stau cu ţeava de apă la poartă, dar continuă să bea din fântână. Singurul operator autorizat de apă şi canal din judeţul Botoşani, Nova ApaServ, o firmă cu capital exclusiv de stat, a refuzat să preia reţelele construite cu bani europeni sau guvernametali, invocând diverse motive, conform Adevărul.
Stau cu țeava uscată la poartă
Investiţiile în aducţiunile de apă au fost contractate la Botoşani, în contextul în care acum 10 ani Uniunea Europeană a impus o ţintă în ţările membre în curs de dezvoltare privind numărul de gospodării racordate la apă potabilă şi canalizare.
De exemplu, în comuna botoşăneană Prăjeni, s-au construit 20 de kilometri de reţea de apă şi 6 kilometri de canalizare, investiţii contractate în 2010. Totul a costat în jur de 2 milioane de euro.
În comuna Copălău, edilii locali au construit canalizare în comună cu peste 8 milioane de lei, bani accesaţi prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Locală (PNDL).
La Coşula, s-au cheltuit peste 3 milioane de euro pentru alimentarea cu apă a patru sate.
În comuna George Enescu există 6 kilometri de reţea de conducte pentru alimentare cu apă şi încă 5 de canalizare, amenajate cu aproximativ 1 milion de euro.
Primăria Dobârceni a cheltuit, de asemenea, 1 milion de euro pentru alimentarea satelor cu apă.
În comuna Pomârla, se investesc 2,5 milioane de euro într-o reţea de alimentare cu apă. Iar lista poate continua cu astfel de investiţii, toate variind între 1-3 milioane de euro. În multe locuri, reţelele zace nefolosite de peste 2-3 ani.
„Stăm ca proştii cu apa la poartă şi nu curge nimic pe robinet. Tot de la fântână car la animale, tot de la fântână mă spăl“, spune un localnic din comuna Prăjeni.
„Este o mare nemernicie“
Mulţi primari spun că investiţiile sunt vitale pentru localnici.
„Oamenii aşteaptă de multă vreme condiţii decente. Suntem în Uniunea Europeană, nu se mai poate cu ligheanul, găleata sau privata din curte. Aşa nu mai progresăm niciodată“, spune Dumitru Chelaru, primarul din Pomârla.
Mulţi edili spun că de vină sunt operatorii de apă şi canalizare.
„Primăriile nu pot furniza apa către populaţie după bunul plac. Nu-i lasă legea. Trebuie un operator autorizat“, adaugă Chelaru.
Nova Apaserv este o societate cu capital de stat, unde acţionar principal este Consiliul Judeţean Botoşani, iar minoritar o asociaţie a comunelor şi oraşelor din judeţ. Primarul din Copălău, Ciprian Ivanov, îi acuză pe cei de la Nova Apaserv că nu vor să le preia reţele din motive neîntemeiate.
„Este o mare nemernicie. Neoficial, am aflat că nu ar fi rentabile pentru ei. Dar noi ce facem? Oamenii ce fac? Tot în curte? Ne chinuim să ne facem propriul operator de apă şi canal să le putem da în folosinţă“, spune Ciprian Ivanov.
Primarul din Prăjeni, Alexandru Răileanu, spune că, în disperare de cauză, a ajuns să apeleze la operatorul din judeţul vecin.
„Am încercat cu Apa Vital, din judeţul Iaşi, fiindcă suntem la limita de judeţ. Iniţial au spus da, dar apoi nu au mai preluat. Mai trebuie să facem noi nişte investiţii aici la reţele. Noi nu avem fonduri să îngrijim aceste reţele. La un moment dat se vor deteriora. Ce facem atunci?“, se întreabă edilul.
Investiţii după ureche
Reporterii „Adevărul“ au încercat să contacteze în câteva rânduri conducerea Nova Apaserv pentru explicaţii privind refuzul de a prelua aceste reţelele de apă-canal. Reprezentanţii societăţii fie n-au răspuns la telefon, fie n-au fost găsiţi la sediu, secretarele motivând că sunt „pe teren“.
O posibilă explicaţie a dezinteresului o oferă primarul din Pomârla.
„De multe ori, Nova Apaserv nu poate prelua aceste reţele fiindcă nu îndeplinesc criteriile de debit şi potabilitate. Sunt primari care n-au făcut analize judicioase hidrografice, n-au văzut ce apă scot, de unde scot, dacă are presiune, dacă poate fi preluată de un operator. Au făcut ce-au făcut şi au cheltuit banii. Trebuie analize judicioase să vedem dacă este potabilă apa, nu săpăm o groapă în câmp, facem puţ de mare adâncime şi credem că îndeplinim toate condiţiile“, spune edilul din Pomârla.