Grupul din judeţele Suceava şi Botoşani trebuia a fi coordonat operaţional de Punctul de comandă al unităţii de combatere a căderilor de grindină Moldova 1 Iaşi, asigurând o protecţie pentru o suprafaţă de circa 295.000 de hectare de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale din cele două judeţe.
Materializarea investiţiei privind „Grupul de combatere a căderilor de grindină Suceava-Botoşani” este în acest moment blocată, informează Elena Claudia Gogu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Suceava.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţase lansarea procedurii de achiziţie a lucrărilor de execuţie încă din anul 2023. La începutul anului 2024, se anunța că sistemul antigrindină menit să protejeze culturile din județele Suceava și Botoșani va deveni operațional în 2024.
„Sunt datoare cu o explicaţie, întrucât eram foarte aproape să avem cele 8 puncte de lansare antigrindină pentru care am făcut demersuri câţiva ani la rând. Din păcate, sistemul antigrindină s-a oprit la nivel naţional, de la Ministerul Agriculturii, unde în momentul de faţă sunt nişte cercetări. Aşteptăm să vedem ce se întâmplă acolo, poate vom beneficia şi noi de punctele de lansare, dacă se va considera că sunt în regulă la nivel de ţară”, a declarat pentru crainou.ro şefa DAJ Suceava.
Elena Claudia Gogu spune că, din nefericire, s-au ivit unele neclarităţi, „cunoscut fiind faptul că fermierii din sudul ţării au contestat eficacitatea acestui mod de abordare”.
„Noi, la Suceava, în momentul în care am demarat demersurile, i-am consultat pe fermieri, iar cel puţin cei mari, cu 100-300 de hectare, au fost de acord să obţinem acele 8 puncte de lansare în judeţul Suceava şi încă 12 în Botoşani, unde un post este deja construit. La Suceava, licitaţia era câştigată, şi aşteptam construirea, pur şi simplu. Dar a intervenit sistarea la nivel naţional, deoarece există tot felul de controverse pe acest subiect. Unii fermieri consideră că lansarea rachetelor îndepărtează total norii de ploaie, însă specialiştii contestă acest lucru. Aşteptăm ca aceştia să-şi spună punctul de vedere, deoarece, mai ales pentru pomicultură şi viticultură, un episod de gheaţă poate fi devastator şi cu efecte pentru cel puţin 3 ani de zile”, a explicat Elena Claudia Gogu.
Tunurile sonice sau tunurile antigrindina sunt dispozitive care emit unde sonice spre norii in care se formeaza grindina, in scopul de a opri procesul de formare a particulelor de gheata. Principala utilizare a tunurilor cu rachete antigrindina este in agricultura, pentru protectia culturilor.