Ziua tatălui în România: Ce drepturi au taţii în familie şi la locul de muncă

Ziua tatălui în România: Ce drepturi au taţii în familie şi la locul de muncă

Ziua tatălui este sărbatorită în România în a doua duminică a lunii mai încă din 2010.

În acest an, Ziua Tatălui pică duminică, 9 mai, şi deoarece şi taţii au o importanţă la fel de mare în familie şi asupra educaţiei copiilor ca şi mamele, ne-am propus să adunăm laolaltă cele mai importante drepturi ale taţilor, atât în familie, cât şi la locul de muncă.

Drepturile tatălui la locul de muncă

Un bărbat devine tată, în faţa legii, atunci când numele său este trecut pe certificatul de naştere al copilului. Din acea clipă, va avea o serie de drepturi, dar şi o serie de obligaţii faţă de copilul sau copiii săi, informează Avocatnet.ro.

După naşterea copilului, tatăl salariat are dreptul la un concediu paternal de cinci zile lucrătoare, care va fi plătit, dacă bărbatul este asigurat în cadrul sistemului asigurărilor de stat. Concediu paternal se acordă indiferent dacă copilul este născut din căsătorie sau din afara căsătoriei.

Pentru a beneficia de acest drept, bărbatul trebuie să depună angajatorului, în scris, în primele opt săptămâni de la naşterea copilului o solicitare pentru acordarea concediului paternal.

Pe perioada concediului, tatăl aflat în concediu paternal va primi o indemnizație egală cu salariul corespunzător perioadei respective, ce va fi plătită din fondul de salarii al angajatorului. Acest concediu poate fi prelungit cu încă 10 zile lucrătoare, dacă absolvă un curs de puericultură. Această prelungire se acordă o singură dată, indiferent de numărul de copii.

De asemenea, un tată poate opta pentru intrarea în concediu de creştere a copilului (CCC), în locul mamei, după ce concediul de lăuzie al mamei se încheie şi aceasta se întoarce la locul de muncă.

Concediul de creştere se acordă până la împlinirea vârstei de doi ani a copilului, iar, în această perioadă, tatăl primeşte o indemnizaţie în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului.

Indemnizația acordată nu poate fi sub 1.250 de lei și nici peste 8.500 de lei pe lună (indiferent cât de mari ar fi veniturile tatălui luate în calcul). Mai multe detalii despre indemnizaţia acordată în cazul unei naşteri dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, precum şi cuantumul indemnizaţiei în cazul trecerii dintr-un CCC în altul, ca urmare a naşterii unui copil în perioada primului CCC, găsiţi în acest articol.

Dacă totuşi în CCC intră iniţial mama, şi tatăl poate ulterior să intre în CCC pentru timpul rămas, după ce mama se întoarce la muncă, înainte de împlinirea vârstei de doi ani a copilului. Cât timp stă cu copilul, tatăl primește o indemnizație în valoare de 85% din veniturile nete obținute în cele 12 luni care se iau în calcul.

Şi tatăl poate beneficia de stimulentul de inserţie după ieşirea din CCC. Din vara acestui an, vor exista două valori ale stimulentului de inserţie.

Până în iunie, va exista un singur tip de stimulent, cel în valoare de 650 de lei (sumă neschimbată din 2017) pe care îl iau cei care se întorc la locul de muncă cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea vârstei de doi ani, respectiv de trei ani a copilului cu dizabilităţi.

Ulterior, va mai exista şi o altă valoare a stimulentului de inserţie, de 1.500 lei, de care pot beneficia cei care se întorc la lucru înainte de vârsta de şase luni a copilului, respectiv un an în cazul copilului cu dizabilităţi, urmând ca apoi stimulentul să se acorde în cuantum de 650 lei/lună până la vârsta de trei ani a copilului (patru ani pentru cel cu dizabilităţi).

La întoarcerea la locul de muncă din concediul de creştere a copilului, un tată salariat nu poate fi concediat timp de şase luni decât în situaţia reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, conform OUG nr. 111/2010. Situaţia este valabilă şi pentru cei aflaţi în plata stimulentului de inserţie.

Pentru că şi în momentul în care adoptă un copil un bărbat devine tată, legislaţia autohtonă îi recunoaşte acestuia drepturile conferite de acest statul.

Cel care adoptă un copil din centrele de plasament pot obţine un concediu de acomodare, cu o durată de maximum 12 luni, timp în care va primi o indemnizaţie în cuantum de 85% din media veniturilor obţinute în ultimele 12 luni din ultimii doi ani. Indemnizaţia nu poate fi mai mică de 1.700 lei, dar nici mai mare de 8.500 lei.

Dacă sunt salariaţi, taţii au dreptul la un concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav, ce nu poate depăşi 45 de zile pe an pentru fiecare copil. Acest concediu se acordă în scopul îngrijirii copilului bolnav în vârstă de până la şapte ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani.

În plus, în cazul copilului cu afecțiuni grave, taţii au dreptul la concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 16 ani. Indemnizaţia pentru concediul de îngrijire a copilului este de 85% din baza de calcul.

De asemenea, pentru verificarea anuală a stării de sănătate a copilului, taţii pot solicita angajatorului o zi liberă. Liberul se acordă la cerere, cu minimum 15 zile lucrătoare înainte de vizita la medic, iar după efectuarea controlului fiind necesară prezentarea unei adeverinţe angajatorului.

Acest liber se acordă doar dacă mama nu a solicitat acest lucru şi nu o va face în anului respectiv. Dacă are unul sau doi copii, salariatul poate cere o singură zi liberă pe an, dacă are trei sau mai mulţi copii poate cere două libere (consecutive sau separate). 

Bine de ştiut este faptul că la vechimea în muncă sunt incluse şi perioadele în care salariaţii s-au aflat în concediu pentru creşterea copilului, concediu de acomodare sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului.

Salariaţii taţi pot primi chiar şi zile libere plătite în situaţiile în care unităţile de învăţământ unde sunt înscrişi copiii lor sunt închise ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situaţii extreme - pe baza Legii 19/2020 -  sau în condiţii provocate de epidemia de coronavirus -  pe baza OUG 147/2020.

Drepturile tatălui în familie

Chiar dacă este divorţat sau separat de mamă, în cazul în care nu au fost căsătoriţi, un tată îşi va putea exercita în continuare autoritatea părintească asupra ceea se se întâmplă în creşterea şi educaţia copiilor săi.

Mai exact, acordul tatălui menţionat în certificatul de naştere al copilului este necesar ori de câte ori micuţul este înscris într-o unitate de învăţământ, de la creşă până la şcoală.

De asemenea, în cazul unui divorţ, dacă nu a fost decăzut din drepturile părinteşti, tatăl va primi drept de custodie comună, va avea drepturi de vizitare, precum şi drepturi de găzduire a minorului.

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Cine plătește dacă te inundă vecinul: legea spune clar!

astăzi, 15:00
75

Atunci când te confrunți cu o inundație în apartament cauzată de unul dintre vecini, este important să acționezi rapid și eficient pentru a minimiza pagubele și pentru a stabili cin...

Primii fermieri despăgubiți în acest an din cauza secetei și a grindinei. ”Am fost la un fermier din județul Botoșani…”

astăzi, 14:25
67

Echipele din cadrul Clubului Fermierilor Români (CFRO) Broker de Asigurare au un program încărcat în aceste zile în care se fac constatări în câmp acolo unde ferm...

Expoziția „Sacrul în artă” la Muzeul ”Ștefan Luchian” din Ștefănești!

astăzi, 13:29
27

Într-o perioadă cu profunde valențe spirituale, demersul expozițional devine un gest firesc de pioșenie în fața divinității, concretizat prin aducerea în fața publicului a un...