Este vorba de textul de lege în care se spune că interceptările pot fi utilizate doar în faza de urmărire penală, ceea ce înseamnă mai exact că persoana vizată este pusă în gardă din start. "Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă", a declarat recent şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, la GÂNDUL LIVE.
O situaţie interesantă este cea referitoare la miniştri, pentru că în cazul acestora începerea urmăririi penale se face doar cu avizul preşedintelui sau al Parlamentului dacă aceştia sunt senatori sau deputaţi. În cele mai multe cazuri, pentru obţinerea acordului, în referatul pe care procurorii îl trimit la Parlament sunt inserate o serie de stenograme ale unor convorbiri care susţin acuzaţiile de corupţie pe baza cărora se cere avizul de începere a urmăririi penale. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod, acest lucru nu va mai fi posibil. (Vezi, spre exemplu, cazurile foştilor miniştri Varujan Vosganian, Adriean Videanu, Victor Paul Dobre)
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc a promis că va promova o Ordonanţă de Urgenţă care să corecteze scăpările din noua lege penală, însă până marţi, cu o zi înainte de ultima şedinţă de guvern dinaintea intrării în vigoare a actului normativ, ministerul pe care îl conduce nu a dat niciun semn în acest sens.
Codul Penal şi Codul de procedură penală intră în vigoare la 1 februarie 2014.
Cum se va aplica în practică Noul Cod şi cine l-a scris
Potrivit noului Cod de procedură penală, interceptările pot fi utilizate numai în faza de urmărire penală. Până acum, ele erau utilizate de anchetatori în faza actelor premergătoare, adică în ceea ce experţii CE au denumit investigaţia sub acoperire. Acelaşi nou Cod prevede că suspectul trebuie să fie anunţat când începe urmărirea penală împotriva sa. Astfel că cei vizaţi vor fi puşi în temă inclusiv cu faptul că pot fi interceptaţi. Asta înseamnă că în orice tip de dosar ( fie că vorbim de unul de corupţie investigat de DNA, fie că vorbim de unul de trafic de persoane investigat de DIICOT), interceptările devin inutile pentru că suspecţii vor fi conştienţi că sunt interceptaţi şi, evident, nu îşi vor mai dezvălui intenţiile. Cu menţiunea că într-un dosar de trafic de persoane, dacă suspectul/suspecţii nu sunt cunoscuţi, interceptările pot fi utilizate dat fiind că urmărirea penală poate începe in rem, adică împotriva unei fapte penale a cărei autor nu este cunoscut.
Potrivit specialiştilor DNA şi DIICOT, care au semnalat deficienţa legislativă, această interpretare a legii nu se aplică în cazul în care suspectul este cunoscut, ceea ce în cazurile de corupţie, spre exemplu, se întâmplă de cele mai multe ori. Au existat puţine dosare la DNA în care urmărirerea penală a început in rem, adică fără un suspect cunoscut. Pe de altă parte, în cazul unei grupări de trafic de persoane în general, investigaţia începe cu victimele şi investigatorii încep ancheta in rem, deci vor putea utiliza interceptările pentru că nu ştiu de la bun început cine e liderul reţelei. Dar în cazul în care au informaţii certe despre o persoană că face trafic de persoane, nu vor putea utiliza interceptările decât în faza de urmărire penală.
Noul Cod a fost scris în 2009 la Ministerul Justiţiei, condus de Cătălin Predoiu, titular de proiect a fost actuala şefă a DIICOT Alina Bica. El a fost legiferat de Parlament, unde comisia de specialitate a fost condusă de actualul premier, Victor Ponta. Din comisie au mai făcut parte şi Tudor Chiuariu, condamnat definitiv acum în dosarul Poşta Română, şi fostul deputat Mihail Boldea, judecat pentru corupţie.
