La 25 de kilometri de municipiul Botoșani, în comuna Copălău, cunoscută drept ”patria usturoiului”, se află un loc cu totul special. Este vorba despre pădurea Buduhal și minunile naturii care s-au format cu câteva milioane de ani în urmă, în preajma sa. Este vorba despre patru vulcani noroioși, asemănători celor din județul Buzău.
„Smârcurile” noroioase de la Copălău, au avut însă o soartă tristă comparativ cu „frații” lor de la Pâclele Mari. Deși au fost declarate monumente ale naturii, în perioada comunistă, mai ales după 1990, aceste formațiuni ciudate au fost, cu bună știință, aproape distruse. Astăzi se încearcă revitalizarea lor și includerea într-un circuit turistic, scrie Adevărul.
„Smârcurile” de la Buduhal învăluite în legendă și superstiții
La ieșirea din satul Cerbu, către o pădure bătrână și misterioasă, numită Buduhal,care încă stârnește teama localnicilor, aproape de primele linii ale copacilor, se află trei dâmburi acoperite cu stuf și iarbă. În jurul lor s-a format un peisaj parcă desprins din expedițiile selenare ale astronauților. Pământ crăpat, solul cu o culoare ciudată și ochiuri ascunse de apă. Pentru sătenii din Cerbu, comuna Copălău, sunt smârcurile, o realitate terifiantă, îmbrăcată în mit și superstiții. Oamenii vorbesc de tăuri fără fund care-i înghit pe curioși sau pe cei neatenți.
Cel mai terifiant pentru localnici este însă „șmârcul” uriaș din pădure. La el se ajunge pe o cărare, chiar după primele două rânduri de arbori. Acum este o mlaștină întinsă năpădită de stuf. Aici se spune că și-a găsit sfârșitul și un mare boier.
„Sunt foarte multe povești cu vulcanul ăla noroios din pădure. Și pădurea este considerată blestemată din cauza lui. Toți se fereau de el. Se spune că înnebunește oamenii și îi trage în el. Ca și cum ar cere un sacrificiu. O caleașcă a unui boier cu toată familia s-a scufundat acolo. Au înnebunit caii și au intrat direct în șmârc”, spune Ion Ungureanu, referent agricol în comună.
Monumente ale naturii lăsate în voia sorții
Dacă pentru localnici sunt „șmârcuri”, pentru oamenii de știință sunt vulcani noroioși. Aceștia au fost activi până acum trei decenii. Localnicii spun că aruncau jerbe de noroi, împinse de gazele din adâncul pământului.
„Ieşirea gazelor din subsol la suprafaţă determină deplasarea apei din adâncime şi antrenarea particulelor argiloase şi nisipoase din straturile de rocă. Rezultă un noroi, mai mult sau mai puţin vâscos care se ridică prin crăpăturile ce taie straturile şi care, odată ajuns la suprafaţă, se revarsă creînd în timp un relief specific”, spunea profesorul de geografie Mihai Poclid în ”Monografia geografică a judeţului Botoşani” despre vulcanii noroioși.
De frica lor, sătenii i-au învelit în stuf și aproape i-au secat. Autoritățile locale spun că așteaptă să găsească fonduri pentru a-i reactiva.
„Trebuie efectiv curățați și băgată un pic de apă să-i reactivăm. Vrem să-i includem într-un circuit turistic. Am avut cheltuieli cu drumurile școlile și nu am mai avut bani. Dar este un proiect de viitor”, spune Ciprian Ivanov, primarul din Copălău.