Din cei peste 50 de botoşăneni care au călcat pragul centrului, 37 au fost declaraţi apţi pentru donare. Astfel că s-au aşezat pe fotolii şi au lăsat picături de viaţă în pungile sterilizate, de unde apoi sângele va fi procesat şi trimis acolo unde este nevoie.
"O astfel de cifră a donatorilor este cea optimă pentru ca Centrul să poată răspunde tuturor nevoilor, adică pungile de sânge solicitate de spitale, plus substanţele, plus plasma, plus rezervele care sunt obligatorii. Sângele donat astăzi (luni, n.r.) a fost un semn de solidaritate al botoşănenilor faţă de răniţii din tragedia de la Bucureşti şi ne aşteptăm ca şi în zilele următoare să avem donatori. Astăzi au venit tineri, aflaţi la prima donare, donatorii sporadici, adică cei care vin o dată la un an, la doi, dar şi cei constanţi. E important că am avut donatori cu toate grupele de sânge", declară medicul Paraschiva Temneanu, directorul Centrului de Transfuzii.
Va ajunge sângele la spitalele din Bucureşti? Nu. Pentru că Centrul de Transfuzii Sanguine nu are posibilitatea materială de a-l trimite.
"Dacă s-ar pune o maşină la dispoziţie, poate da. Dar nici nu ni s-a cerut de la Bucureşti să trimitem sânge sau plasmă. Dacă ar avea nevoie, ar solicita judeţelor apropiate, nu de la noi, de la colegii din Suceava sau de la Iaşi. De regulă, noi primim donatori pentru persoane internate în spitalele din Iaşi, nu de mai departe", adaugă Paraschiva Temneanu.
La fel s-a întâmplat şi la Arad, acolo unde luni, 60 de donatori au umplut cu viaţă pungile sterile. "Ne aşteptăm ca săptămâna aceasta să avem un număr mai mare de donatori. Este un lucru bun, vom creşte stocul nostru. Dar, cu siguranţă, nu vom trimite sânge la Bucureşti", a spus Laura Păcurar, directorul Centrului de Transfuzie Arad pentru aradon.ro.
.jpg)
Ceea ce este însă dureros şi previzibil este faptul că valul de donatori nu va dura prea mult. Experienţele anterioare, atunci când botoşănenii au fost mişcaţi de câte un caz medical, arată că mai mult de o săptămână, maximum două, nu durează apetenţa oamenilor pentru donare.
"Revenim apoi la normalitate şi vom avea din nou 12- 15 donatori pe zi. Şi din nou ne vom face probleme că nu ne va ajunge. De exemplu, Spitalul Judeţean poate cere într-o zi zece unităţi de sânge şi într-o altă zi- 40. Încercăm să ne descurcăm cum putem, dar oamenii trebuie să înţeleagă că dacă nu donează, nu avem de unde să trimitem sânge în spitale pentru salvarea de vieţi. Pentru că despre asta este vorba", susţine directorul CTS.
Sângele este o resursă naţională, iar donarea de sânge este un act voluntar, anonim şi neremunerat. Procesul de selecţie a donatorilor este riguros şi necesită efectuarea unor paşi care uneori pot să nemulţumească donatorii grăbiţi. Se recoltează sânge persoanelor sănătoase, cu vârsta cuprinsă între 18- 50 ani, la un interval de minimum doua luni între donările de sânge total, fără a depăşi cinci donări pe an pentru bărbaţi şi patru donări pe an pentru femei.
Donarea de sânge constă în recoltarea a 450 de mililitri, fapt ce durează în jur de 10-15 minute. Donatorii trebuie să fie odihniţi şi bine hidrataţi, să nu fi fumat cel puţin o oră înainte de donare, să nu fi consumat alcool, grăsimi sau dulciuri concentrate, medicamente şi să aibă o stare bună de sănătate fizică şi mentală şi o stare de igienă personală corespunzătoare.
