Avem nevoie de eroi, de exemple de devotiune si curaj, de daruire cu pretul vietii! Pompierii, acesti martori tacuti ai evenimentelor noastre, ai nefericirilor noastre, au nevoie sa stie ca, odata ce am depasit pericolul, nu trecem nepasatori pe langa ei.
Astazi, de ziua lor, le transmitem LA MULTI ANI, putere si forta de munca si o adanca reverenta: Sa ne traiti!
Oferim cateva eseuri scrise de copii in cadrul proiectului "Viata de pompier", in semn de pretuire pentru activitatea desfasurata de toti angajatii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta.
Locul I
Ioana Lupu – Grupul Şcolar "Ştefan cel Mare şi Sfânt" Vorona
Viaţa de pompier este nemaipomenit de frumoasă şi interesantă, în acelaşi timp foarte grea, de aceea trebuie să-i omagiem şi să-i tratăm cu foarte mult respect. Fără ei, viaţa noastră şi a tuturor celor din jur ar fi imposibilă.
Echipamentele cu care lucrează pompierii sunt neobişnuite pentru noi, dar pentru ei sunt foarte uşor de manevrat. Acel roşu al maşinii de pompieri arde ca focul, iarna, în soba bunicii. Nu am mai văzut ceva atât de spectaculos niciodată.
Acea zi în care am fost la aceşti oameni speciali a fost de vis. Toate filmuleţele şi informaţiile pe care ni le-au dat au fost foarte frumoase şi uşor de înţeles.
Când am ieşit afară, totul m-a impresionat. Autospecialele au toate lucrurile folositoare, iar atunci când pornesc în misiune sunt de neoprit.
Oamenii de la Crucea Roşie ajută toate persoanele în orice moment: pe timp de zi sau noapte, soare sau ploaie, nu se odihnesc niciodată.
Când am trecut de la SMURD şi Crucea Roşie la muniţia rămasă neexplodată am fost foarte impresionată de munca depusă de pompieri pentru a declanşa acele arme şi apoi să ni le arate nouă. La ISU Botoşani am învăţat multe lucruri noi, cum ar fi:
-să nu ne jucăm cu bombele găsite;
-să avem grijă la prize;
-să nu ne jucăm cu focul;
-dacă avem o problemă, să sunăm la numărul de urgenţă 112 şi să nu închidem;
-să punem chibriturile departe de copiii mici.
Pompierii trebuie apreciaţi şi respectaţi pentru că munca depusă de ei este foarte grea. Eu cred că întotdeauna, chiar dacă munca este grea, ei sunt foarte fericiţi să facă o treabă bună.
Cândva, în viitor, aş vrea să fiu pompier.
Locul II
Caterina Simona Mardare de la Şcoala cu clasele I – VIII Vlăsineşti
Îmi doresc extrem de mult să devin pompier deoarece mă atrage mult această meserie şi mai ales după ce am văzut cum este "Viaţa de pompier". Pompierii au o muncă grea. Ei ne salvează vieţile şi bunurile doar dacă sunăm la 112 în caz de urgenţe. Pompierii au o insignă pe umăr cu "Ordine, Disciplină şi Respect" după care trebuie să se ghideze. Ei ne sunt alături în momentele grele. Uniforma pompierului este formată din jachetă albastră, pantaloni, ghetele de culoare galbenă, cască şi centura (cureaua ) de la brâu. În cursurile pe care ni le-au predat cei de la pompieri mi-au arătat că:
-focul este prietenul omului dar şi duşmanul şi mi-au îndrumat şi mai mult spre această carieră.
Am învăţat măsurile de protecţie pe care trebuie să le ştim cu toţii pentru că doar aşa ne vom salva vieţile noastre, dar şi a celor din jurul nostru. Nu trebuie să lăsăm focul să ne pună viaţa în pericol. De aceea trebuie să ne informăm.
-Unele persoane sunt nepăsătoare crezând că vor şti cu siguranţă să se descurce în aceste situaţii. Noi am mai reţinut că NU trebuie să sunăm la 112 pentru amuzament sau informaţii generale. Cel mai important lucru când are loc un incendiu este să sunăm la 112 şi să ne păstrăm calmul, dar şi să răspundem la fiecare întrebare care ni se pune, să nun închidem telefonul.
Luaţi-vă măsurile necesare de precauţie şi nu lăsaţi focul să distrugă mediul înconjurător. Sună la 112 – numărul magic care vă poate salva.
Ceea ce am învăţat şi reţinut cu siguranţă îmi va fi de folos. Vreau să mulţumesc pompierilor pentru solidaritatea de care dau dovadă.
Ioana Andreea Şmit de la Şcoala Generală cu clasele I – VIII nr. 7 Botoşani
Să fii pompier e greu, dar frumos, iar unii zic că merită. Când ai satisfacţia că ai reuşit să salvezi o viaţă, chiar ai putea zice că eşti un erou. Ca să fii pompier ai nevoie de curaj şi devotament. Şi totuşi e greu dacă te implici prea tare emoţional, dar acesta este unul dintre riscurile meseriei pe lângă multe altele.
Mie mi-ar plăcea să ajung pompier. Cu toate că este o meserie riscantă, este şi una foarte frumoasă. Nimic nu ar fi mai încântător să fiu îmbrăcată în uniformă, să stau alături de ceilalţi colegi în formaţie, cântând imnul. Este minunat să-i vezi pe oamenii în uniformă făcând şi imposibilul să-i salveze pe ceilalţi. Aceste persoane au ani de pregătire, muncă, zile când poate ar fi vrut să stea alături de familie, dar ei au fost acolo pentru noi şi ar trebui să-i apreciem mult mai mult. Ar mai trebui de apreciat la ei faptul că organizează diferite activităţi de informare. E bine să ştii cum ai putea acţiona în caz de incendiu, cutremur, alunecări de teren sau inundaţii. La urma urmei şi autospecialele şi toate obiectele folosite pentru a ajuta oamenii dau un farmec aparte acestei meserii.
Mi-ar plăcea să ştiţi că voi sunteţi mult mai mult apreciaţi decât credeţi voi şi aş vrea să vă mulţumesc pentru tot ce faceţi. Persoanele care vor să pornească pe acest drum au respectul şi aprecierea mea, pentru că un pompier înseamnă mai mult decât o simplă persoană ce intervine în caz de urgenţă.
