Viorel Alexandru recunoaste ca numirea sa pe aceasta functie l-a luat oarecum pe nepregatite. El isi aminteste ca atunci cand a fost numit prefect se afla in concediu.
“Cand am fost numit eram intr-un mic concendiu, poate printre putinele concendii pe care mi le-am permis sa le iau, de aceea m-am prezentat la primul ministru de atunci intr-o tinuta sport, ca nu aveam o altfel de tinuta. Nu a durat intalnirea decat maxim 15 minute, am fost numit si ni s-a spus ca intr-o saptamana de zile sa creem un Consiliu al Prefecturii, sa facem echipa Prefecturii, cu doi subprefecti, un secretar al judetului si de asemenea in doua saptamani sa numim toti primarii la comune, orase si municipii. A fost o munca grea. In perioada de pana in ‘92 nu existau Consiliile Judetene ca unitati administrative, deci singura institutie la nivel judetean, care avea si atributii de administratie publica, era Prefectura", a declarat Viorel Alexandru. El a mai spus ca a avut privilegiul ca in perioada in care a fost prefect sa se organizeze primele alegeri.
“A fost ca medie de varsta cea mai tanara echipa dintre toate Prefecturile, iar eu eram cel mai tanar prefect de atunci, aveam 39 de ani", a mai spus fostul prefect.
Viorel Alexandru sustine ca prefectul trebuie sa fie un liant intre autoritatile centrale si cele locale.
Succesorul lui Alexandru la conducerea Prefecturii a fost Mihai Balta, care a detinut functia de prefect in perioada ianuarie 1993-decembrie 1996. Anterior ocuparii acestei functii el a fost subprefect.
.jpg)
“In momentul respectiv nu era legislatia in functiune. Aparuse in 1992 Constitutia si in absenta unui cadru legislativ extins singura lege care domina la acea vreme era legea bunului simt. Trebuia sa fii receptiv la toate informatiile si extrem de dinamic in deciziile pe care le luai. O alta caracteristica a perioadei intre 1990 si 1996 e faptul ca eu, ca prefect, si in contextul care a fost atunci, mi-am pastrat independenta. Si nu numai in fapt si in fapte, pentru că institutiile deconcentrate la acele vremuri erau conduse de reprezentanti de la celelalte partide. Singura conditie era sa nu se faca politica in timpul programului sau in timpul atributiunilor de serviciu", a spus Balta. Dupa Mihai Balta, functia de prefect i-a revenit lui Alexandru Simionovici, din decembrie 1996 pana in ianuarie 2001, acesta sustinand ca mandatul sau a fost unul destul de complicat.
.jpg)
“A fost un mandat destul de complicat, pentru ca a fost o guvernare de coalitie, vestita conventie democrata din care faceau parte patru partide. Este greu de guvernat de unul singur, dar este enorm de greu de guvernat cu alti trei dulai in coasta si fiecare trage si vrea si el cate ceva. Ne-am descurcat si mai bine si mai rau cum sunt toate activitatile, am incercat sa raman in toata perioada mandatului uman, sa privesc si sa rezolv problemele care ni se pun in fata, cu omenie, cu echidistanta politica, desi la vremea aceea functia mea era una eminamente politica. Am pastrat in fruntea multor servicii descentralizate oameni care pe care i-am preluat de la guvernarea de dinainte, a PDSR-ului, pentru ca am considerat ca nu pot sa pun oameni neprofesionisti in acele functii. Daca nu gaseam in cadrul conventiei un om competent pentru functia respectiva, am preferat sa pastrez, in pofida tutror injuraturilor, oamenii mosteniti de la PDSR care si-au dovedit competenta", a spus Alexandru Simionovici. Urmatorul la conducerea Prefecturii a fost Costica Macaleti, in perioada ianuarie 2001-octombrie 2004.
“Sigur, ca fiecare mandat de prefect are si bune, si rele, dar si evenimente deosebite. In 2003 a aprut legea administratiei publice locale care a suportat foarte multe modificari de atunci, dar cel putin a creat un cadru legal suficient pentru treburile de administratie. O discutie legata de functia de prefect, sa fie sau nu om politic, sa aiba dreptul sa participe la alegeri, ar trebui sa fie, dar principala atributie a Institutiei Prefectului este cea de legalitate", a precizat Costica Macaleti. Cel mai scurt mandat de prefect a fost cel al lui Ion Diaconu, directorul Modern Calor, care a fost la conducerea Prefecturii in perioada ianuarie-februarie 2005.
In perioada martie 2005-septembrie 2007 prefect a fost Cristian Roman.
Din septembrie 2007 pana in aprilie 2008 si din septembrie 2008 pana in ianuarie 2009, prefect a fost Gheorghe Sorescu.
Pauza dintre cele doua mandate a fost pe perioada cat acesta a candidat pentru Primaria Botosani.
.jpg)
“Provocarea pentru mine, atunci cand venea de pe functia de director al Directiei de Finante, a fost cea de inalt functionar public. A fost o experienta interesanta pentru mine. Vreau sa spun ca incadrarea prefectului in categoria de inalt functionar public trebuie foarte serios discutata. In fapt, lucrurile nu stau chiar asa, sa fim seriosi. Din punct de vedere al felului cum ar trebui privita Institutia Prefectului este intr-adevar o discutie foarte amplă, dar trebuie lamurita foarte clar si daca e sa fiu foarte sincer, cred ca mai degraba s-ar plia pe o zonă politica decat cea de inalt funcţionar public. In ultima perioada, cel putin cat am fost eu, ea era incadrata in zona de inalt funcţionar public, deci un om apolitic, dar realitatea nu a fost asa si nu este nici in acest moment“, a spus Gheorghe Sorescu.Actualul prefect considera ca depolitizarea acestei functii a avut si beneficii, dar si pierderi.
.jpg)
“Depolitizarea functiei de prefect a insemnat si un mic castig. Acel castig cred ca se manifesta in zona profesionalizarii acestei functii. Cu totii, iar domnul Sorescu poate confirma, am invatat aceasta meserie. Devenind o functie apolitica, ne-a fortat sa ne profesionalizam si aceasta functie de devenit o meserie. Am simtit acest lucru pe pielea mea, cel putin la al doilea mandat. Deja colegii mei nu ma mai priveau ca un corp strain. Acum suntem colegi cu totii, suntem functionari in Prefectura, iar lucrurile au inceput sa mearga altfel. Si cred ca mult mai bine. Sunt si beneficii ale depolitizarii acestei functii, sunt si pierderi", a spus Cristian Roman, actualul prefect. 