Leo Kohut, inspector de muncă superior în cadrul Compartimentului Control Muncă Nedeclarată din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) din Botoșani, dar care a fost și inspector șef al instituției în urmă cu câțiva ani, este unul dintre veteranii ITM-ului din Botoșani.

Cu o vechime în muncă de 24 de ani, iar cea mai mare parte din timp și-a petrecut-o în teren identificând munca nedeclarată, Leo Kohut își amintește cum erau vremurile de altădată și cum a evoluat societatea până în ziua de astăzi.

Botoșăneanul își amintește că imediat după Revoluția din 1989, acțiunile de control desfășurate de inspectori erau dificile. Găseau salariați închiși în fabrici, iar ei erau ținuți pe la porți.

„Aș face o retrospectivă, dacă imediat după revoluție am făcut acțiuni de control și găseam lucrători închiși în fabrici. Pe la brutării stăteam prin jurul porților până reușeam să intrăm să identificăm eventuala muncă nedeclarată. Vreau să cred că s-a făcut un pas în sensul ăsta, vreau să cred că atât angajatorii, cât și salariații știu despre importanța instituției noastre, iar noi am dobândit un anumit respect și o anumită încredere față de cetățeni”, a declarat Leo Kohut, inspector de muncă superior în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) din Botoșani.

„Altfel alergam de ciobani și de bâtele lor”

Cu nostalgie și umor, Leo Kohut își amintește cum decurgea o vizită în teren pe la ferme sau pe la stânile din județ. Dacă înainte lumea nu avea încredere și nici nu cunoștea prea multe despre această instituție și ce importanță are, acum lucrurile s-au schimbat în bine, recunoaște Kohut.

O amintire amuzantă pe care Leo Kohut a împărtășit-o cu cei prezenți la eveniment a fost când inspectorii erau nevoiți să fugă de ciobani și de bâtele lor. Cu o notă de amuzament, veteranul ITM recunoaște că fizicul acum nu l-ar mai ajuta.

„Altfel alergam de ciobani și de bâtele lor acum câțiva ani, dar iau în considerare și acest aspect. Nu spun neapărat ca pe o glumă, chiar s-au întâmplat lucrurile astea”, a mărturisit Leo Kohut.

La acest aspect, Sorin Cornilă, prefectul județului Botoșani, i-a transmis că dacă vrea să rezolve problema fizicului sunt piste de alergare în municipiul Botoșani.

„Când am greșit ne-ați criticat...”

Leo Kohut își amintește cât de dificile erau procedurile înainte, iar acum printr-o simplă aplicație toată treaba a fost rezolvată.

„Să închei contractul individual de muncă, trebuia să îl tipărești în trei exemplare, să mergi să stai pe la cozi, iar astăzi printr-o simplă aplicație este mult mai facil. Avem registrul general de evidență a salariaților în format electronic. De asemenea, era vorba despre zilieri. Aveam acele registre voluminoase, făceai copie și nu găseai formatul corespunzător. Astăzi doar ai introdus datele și ai scăpat”, a adăugat Leo Kohut.

Prin acest aspect, fostul inspector șef al ITM-ului subliniază că lucrurile au evoluat spre bine. Când a fost de lăudat instituția a fost lăudată, iar când a fost de criticat s-a întâmplat și acest lucru.

„Ce vreau să subliniez? Lucrurile au evoluat spre bine, este loc de mai bine, iar atunci când activitatea noastră a fost bună ne-ați lăudat, iar când am greșit ne-ați criticat, dar criticile sunt mereu bine venite atunci când nu sunt făcute cu rea credință”, a completat Kohut.

Munca nedeclarată, prima iubire a inspectorului botoșănean

Identificarea cazurilor de muncă nedeclarată în județul Botoșani poate fi considerată misiunea pentru care a fost menit inspectorul botoșănean. Deși a lucrat în diferite birouri din cadrul instituției, cu scop diferit, tot la combaterea muncii nedeclarate s-a întors.

„Ori de câte ori am avut ocazia prin întâlniri, acțiuni de conștientizare, am subliniat că acest fenomen al muncii nedeclarate este nociv și ideal ar fi să îl eliminăm. Nu cred că există țară în care să nu existe, dar măcar să ne apropiem încet, încet spre diminuarea muncii nedeclarate”, a mai spus Leo Kohut.

Sancțiunile pentru identificarea muncii nedeclarate sunt aspre, însă nu acesta este neapărat scopul principal al inspectorilor instituției. Acest aspect îl mai punctează și un alt inspector cu vechime din cadrul instituției.

„Instituția noastră acționează coercitiv și punitiv atunci când inspectorul de muncă, analizând tot contextul situației care rezultă din documente și din faptele constatate direct, desprinde concluzia că faptele săvârșite impun astfel de măsuri”, a declarat Mihai Onofraș.

Angajatorul poate primi o amendă contravențională de 20.000 de lei pentru fiecare salariat depistat muncind la negru, iar pentru angajații care lucrează fără forme legale de muncă amenda este cuprinsă între 500 și 1000 de lei.

„Statul sau legiuitorul a stabilit sancțiuni foarte drastice pentru munca nedeclarată. Este bine știut, 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată fără forme legale de muncă și aici ar mai trebui să punem accent că sancțiunea pentru persoana care lucrează fără forme legale este de 500 – 1000 de lei. Inițial este vorba despre un accept tacit între angajator și potențialul salariat doar că lucrurile nu mai funcționează ca la prima iubire. Încep să reclame sau vin sesizări, dar prea târziu pentru că în baza legislației avem atribuții restrânse. Nu trebuie să fim interpretați că nu ne-am dat toată silința să identificăm munca nedeclarată”, a conchis Leo Kohut.

„Se degajă tot mai multe mesaje de apreciere...”

Mihai Onofraș, cu o vechime de peste 20 de ani în cadrul instituției, spune că actuala conducere a renunțat la clasicul program de audiențe.

„Actuala conducere a distribuit practica de a răspunde în orice moment, la orice solicitare prin prezentarea persoanei la sediu sau telefonic pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă. Practic, s-a renunțat la clasicul program de audiențe. Astfel, cetățeanul fie el salariat, administrativ, consilier resurse umane sau contabil este ascultat și îndrumat oferindu-i-se soluția pe care o considerăm legală”, a declarat Mihai Onofraș.

De asemenea, de-a lungul timpului au început să apară aprecieri față de modul în care se soluționează problemele sesizate de cetățeni.

„Pe parcursul celor peste 20 de ani, timp în care am desfășurat acțiuni de control în domeniul relațiilor de muncă, pot spune că a crescut mult gradul de informare a publicului căruia i se adresează această instituție și a crescut și gradul de încredere în modul de acțiune al inspectorilor de muncă. Fac o mențiune, vă rog să nu o percepeți ca lipsă de modestie, din întâlnirile cu cetățenii care ne trec pragul instituției noastre, se degajă tot mai multe mesaje de apreciere pentru felul în care li se soluționează problemele”, a completat Onofraș.

Mare parte dintre cei mai buni inspectori ai ITM-ului se apropie cu pași repezi de o nouă etapă a vieții. Chiar și Daniela Lozneanu, inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) din Botoșani, a recunoscut faptul că personalul instituției este îmbătrânit și așteaptă tinerii să preia ștafeta.