Aceasta este partea bună pentru o ţară al cărui nivel ştiinţific este comparabil cu cel al statelor africane. Partea proastă este că pe platforma de la Măgurele, unde va fi construită infrastructura, se va încerca, în premieră, neutralizarea deşeurilor nucleare, ceea ce în termeni ştiinţifici se numeşte transmutarea prin iradiere. Astfel, la o distanţă de trei kilometri de Bucureşti ar putea fi adus combustibilul nuclear uzat de atomocentrala de la Cernavodă şi de la instalaţiile est-europene. "În urma folosirii centralelor nucleare, avem deşeuri radioactive. A depozita aceste materiale radioactive undeva este un lucru extrem de complicat. Asta înseamnă probleme de securitate, pentru că pot fi folosite la fabricarea de arme nucleare, dar cea mai mare problemă e că au o viaţă foarte lungă. Aceste deşeuri trăiesc mii şi milioane de ani. Pot să le ascund într-o peşteră, dar peste milioane de ani vor continua să emită radiaţii, să fie un fel de Cernobâl. E o problemă extraordinar de gravă. SUA nu reuşesc să stabilească unde să depoziteze deşeurile, pentru că nimeni nu-şi doreşte să le aibă în vecinătatea lor şi prin vecinătate înţelegem mii de kilometri. Cu sistemul ELI le putem iradia şi le scurtăm viaţa astfel încât, după câteva zeci de minute, să nu mai iradieze. Din decembrie 2015 vor fi aduse deşeuri de la Cernavodă şi din ţări vecine precum Bulgaria şi Ucraina, deşeuri care vor fi bombardate cu raze laser", explică Marius Enăchescu, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS).
Institutul de la Măgurele: tratarea deşeurilor, o predicţie
Practic, în complexul ce va fi construit începând cu anul 2012 şi care se va întinde pe o suprafaţă de două hectare, 400 de cercetători români vor încerca, sub coordonarea specialiştilor din Occident, să obţină reacţii atomice folosind energii fără precedent, după cum ne-a precizat oficialul ANCS: "Dacă ne referim la puterea dezvoltată de aceşti laseri, din 2015 este prevăzută să ajungă în jurul sutelor de petawaţi sau chiar un exawatt. Ce ar însemna acest lucru? Această putere dezvoltată reprezintă, practic, de peste zece mii de ori puterea generată la nivelul anului 2004, de către toate facilităţile ce generează energie pe această planetă. Mai concret: adunaţi toată energia generată de toate centralele nucleare de pe planetă, hidrocentralele şi termocentralele, energie solară şamd. Puterea unui asemenea laser ar fi de peste zece mii de ori mai mare decât energia generată de toate acestea". După ce a reuşit cu mari eforturi să scape de cele 200 de kilograme de uraniu îmbogăţit, care, în luna iunie, au fost transportate în Rusia, pe banii Statelor Unite, conducerea Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" nu este îngrijorată că platforma de la Măgurele ar putea redeveni un depozit de deşeuri radioactive.
Nicolae Zamfir, directorul instituţiei, a declarat pentru Gândul că deocamdată problema transmutării prin iradiere este pur teoretică: "Vorbim despre tratarea deşeurilor radioactive în perspectivă, în niciun caz în viitorii cinci ani. Vorbim de câteva zeci de ani. E un lucru complet nou şi nu există încă o interacţiune între radiaţia laser cu nucleul atomului. Nu ştim acum dacă metoda merge. Vorbim de predicţii. În momentul în care vii cu o putere atât de mare, nu se ştie ce se poate întâmpla. Puterea transmutaţiei nu e rezolvată nici de acceleratoarele existente. Ştii unde dai, dar nu ştii unde crapă".
Costul proiectului: 500 de milioane de euro
Experimentele de la Măgurele se vor cupla cu cele ce vor avea loc în alte două instalaţii cuprinse în proiectul ELI. Astfel, în timp ce lângă Bucureşti se vor testa energiile de cea mai mare putere, la Szeget, în Ungaria, experimentele vor viza fizica attosecundelor (attosecunda reprezintă a miliarda parte dintr-o miliardime de secundă), iar la Praga se va încerca descoperirea unor surse de noi radiaţii. Consorţiul ELI este format din 12 ţări: Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Cehia, România, Spania şi Ungaria, la care se adaugă Statele Unite şi Japonia, ce au statut de observator. Costul întregului proiect se ridică la suma de 500 de milioane de euro, bani ce vor fi obţinuţi prin fonduri structurale. Construcţia instalaţiei de la Măgurele va începe în anul 2011 şi va costa 280 de milioane de euro.
sursa: gandul.info
