Deci, adio întrebări existenţiale susţinute de metafore galinacee. Din punct de vedere biochimic originea animală sau vegetală a proteinelor, lipidelor, mineralelor, sărurilor etc. Desigur, noi oamenii nu ne hrănim cu substanţe nutritive ca atare ci cu produsele agro-alimentare care le conţin – consumăm carne, ouă, lapte, brânză, pâine, legume, fructe etc.
Cantitatea de calorii, necesarul de proteine, lipide etc necesar organismului poate fi asigurată însă din ambele surse. Istoria speciei a asociat mâncatului nu doar funcţia de acoperire a nevoilor nutritive ci şi memoria gustului. Cultural am acordat monopolul unei anumite nuanţe de gust unui anume produs agro-alimentar, am început să spunem că doar oul are gust de ou, că doar carnea are gust de carne.
Lucrurile nu stau însă aşa. Gustul particular este dat de o combinaţie de substanţe nutritive, care poate fi replicată.
Bill Gates, printre finanțatorii proiectului
Aşa a "ouat" în mintea unui inventator-antreprenor, pe nume Josh Tetrik, fondator al companiei Hampton Creek, care a reuşit să îi convingă pe finanţatori precum Bill Gates (Microsoft) sau Peter Thiel (Facebook), foşti la rândul lor inventatori-antreprenori să îi finanţeze proiectele.
Conceptul său foloseşte emulsiile vegetale pentru a crea combinaţii nutritive înclusiv de gust care să fie echivalente produselor agro-alimentare precum, ouăle, carnea, laptele. "Vrem să creem un întreg nou model care să facă vechiul sistem de producţie al ouălor depăşit", declară el, potrivit World Poultry. Şi ar trebui să luăm foarte în serios aceste cuvinte – oul său artificial fiind obţinut din soia, fasole, lecitină din floarea soarelui într-un proces de producţie ale cărui costuri sînt "la prima strigare", fără nicio eficientizare, cu 18% mai mici decât cele în care este obţinut un ou de pasăre.
Tetrick este de părere că 92% din proprietăţile plantelor de pe pământ, inclusiv a celor cultivate sînt necunoscute practic şi că explorând aceast domeniu putem ajunge să producem înlocuitori nu doar de ouă ci şi de carne, lapte, etc.
Aceste produse nu sînt nişte "margarine" – margarina conţine grăsimi vegetale fără a avea pretenţia că replică şi gustul untului – în aceste "replica" artificiale este copiat totul – oul artificial poate avea chiar şi o capsulă de calciu,
Pentru marea industrie agro-alimentară, care imprimă tendinţele la nivel mondial, producţia acestor ouă artificiale prezintă câteva avantaje certe:
Dispar costurile legate de creşterea păsărilor (să le menţionăm doar pe cele cu furajele şi energia).
Dispar de asemenea riscurile patogene (să le menţionăm doar pe cele legate de salmonella sau gripa aviară) Ce conţine oul artificial (Conţinut per 100 g)
Apă – 76,15 g
Energie – 143 kcal
Proteine – 12,56 g
Lipide-grăsimi – 9,51 g
Carbohidraţi – 0,72 g
Fibre – 0 g
Zaharuri – 0,37 g
Minerale
Calciu, Ca – 56 mg
Fier, Fe – 1,75 mg
Magneziu, Mg – 12 mg
Fosfor, P – 198 mg
Potasiu, K – 138 mg
Sodiu, Na – 142 mg
Zinc, Zn – 1,29 mg
Vitamine
Vitamina C – 0 mg
Thiamină – 0,04 mg
Riboflavină – 0,457 mg
Niacină – 0,075 mg
Vitamina B-6 – 0,17 mg
Folat – 47 µg
Vitamina B-12 – 0,89 µg
Vitamina A – 160 µg
Vitamina A – 540 IU
Vitamina E (alfa-tocoferol) – 1,05 mg
Vitamina D (D2 + D3)- 2 µg
Vitamina D – 82 IU
Vitamina K (filochinonă) – 0,3 µ
Lipide-grăsimi
Acizi graşi saturaţi – 3,126 g
Acizi graşi mononesaturaţi – 3,658 g
Acizi graşi polinesaturaţi – 1,911 g
Colesterol – 372 mg
Sursă: USDA
