"Ne despart, mai puÅ£in de două luni, de anul viitor. Dar în timp ce veniturile nu se realizează – deoarece au fost estimate într-un mod nerealist – cheltuielile se derulează conform planului. AÅŸa se ajunge la rectificări bugetare, cand Guvernul încearcă să taie din cheltuieli, iar în final, deficitul bugetar depăşeÅŸte chiar ÅŸi limitele aprobate în Parlament. Un exemplu: veniturile bugetare erau la sfârÈ™itul lui septembrie cu aproape patru miliarde de lei mai mici decât cele previzionate. Guvernul nu este însă deloc interesat să ia măsurile necesare pentru o planificare adecvată a veniturilor ÅŸi cheltuielilor. Principala problemă este că, de fiecare dată, bugetul de stat este construit pe scenarii mai mult sau mai puÅ£in fanteziste, privind evoluÅ£ia veniturilor. Cum ne-am obiÈ™nuit deja, primele sacrificate sunt tot investiÈ›iile publice. Acest fapt a fost, de altfel, recunoscut È™i de ministrul finanÈ›elor, cu sumele tăiate ÅŸi care provin în principal de la cofinanÅ£area proiectelor europene.
Comunităţile noastre au proiecte aÅŸa de multe că nu ar ajunge fondurile europene din România numai pentru judeÅ£ul BotoÅŸani, dar ce folos, dacă nu sunt deblocate!
Nepriceperea miniÅŸtrilor în a întocmi politici publice de atragere a fondurilor ÅŸi de realizare a acestor venituri costă România din banul românilor È™i nu al altcuiva.
Nu sunt bani pentru ÅŸcoli, spitale sau drumuri, alimentare cu apă ÅŸi canalizare, preÈ›urile sunt într-o continuă creÅŸtere È™i astfel puterea de cumpărare scade.
Dar tăierea cheltuielilor pentru proiectele de infrastructură nu este, de fapt, decât vârful aisbergului. PuÈ™i în faÈ›a unor găuri tot mai mari la buget, guvernanÈ›ii au început să se gândească tot mai des la noi moduri de a creÈ™te veniturile statului. Iar executivul crede că din banii suplimentari strânÅŸi pe plan local, primarii vor putea pune în practică proiecte. Total fals, iar în zonele sărace măsura nu va aduce fonduri suplimentare, ci din contra, va mări numărul datornicilor la bugetele locale.
Sărăcia ÅŸi lipsa locurilor de muncă îi aduce pe români în pragul de a nu-ÅŸi achita nici măcar dările către stat. Unii nu dispun de bani nici pentru hrana zilnică, dar sunt dispuÅŸi să facă orice pentru a ÅŸterge datoriile către bugetul local ÅŸi către cel de stat, inclusiv muncă în folosul comunităţii.
Am fost primar două mandate consecutive, ÅŸtiu despre ce vorbesc! Degeaba avem o majoritate de 70% dacă nu reuÅŸim să ne sprijinim comunităţile care ne-au trimis să îi reprezentăm în Parlamentul României.
Cum va fi în România lui 2014? Partidele, toate, se vor înfrunta în două rânduri de alegeri, pentru Parlamentul European ÅŸi pentru Cotroceni. Problema e că electoratul din România n-a învăţat încă să ceară ca un partid ori o coaliÅ£ie de partide, dacă vor să câÅŸtige alegerile, să probeze că ÅŸtiu ce să facă pentru ca viaÅ£a populaÅ£iei să se schimbe în bine.
Åži ne vom mobiliza, cu toÅ£ii, primarii din teritoriu să aducă lumea la urne, pe care, în acest ultim an, i-am lăsat cu totul de izbeliÅŸte! Vom culege doar ceea am semănat!
În anii comunismului, românii s-au obiÅŸnuit să semene mai mult pe lângă ÅŸosele, pe unde treceau coloanele oficiale, în timp ce mai departe câmpul era adeseori lăsat vraiÅŸte. Nu de aÅŸa ceva avem acum nevoie.
Dar o nouă bunăstare, fără performanÅ£e si fără un sprijin real al actualului Guvern, sigur nu vom avea. Åži, încă ceva: Ar trebui să ne fie interzis politicienilor, măcar în 2014, să folosească sintagma "Doamne ajută!" atunci când vorbim cu alegătorii.
Ar trebui să le spunem: "Ajută şi Dumnezeu, dar noi cu ne ocupăm?", măcar să ajutăm comunităţile locale!
Dumitru Verginel Gireadă,
Deputat PNL BotoÅŸani"
COMUNICAT DE PRESA
