Premiul se acorda anual "cercetatorilor de creativitate exceptionala, care propun solutii novatoare si abordari care pot produce transformari majore in cercetarea biomedicala", arata Evenimentul Zilei.
"In ceea ce ma priveste, am obtinut date preliminare care imi vor permite sa folosesc pentru prima data implanturi corticale wireless care vor putea transmite in timp real semnale de la un numar impresionant de mare de neuroni din multiple zone ale creierului.
Aceste dispozitive vor permite intelegerea unor fenomene inaccesibile pana acum cercetatorilor, cum ar fi codarea informatiei de catre populatiile de neuroni in timpul invatarii in medii conforme cu natura, in timpul explorarii active a mediului (`foraging`) si intelegerea relatiei dintre somn si capacitatea retelelor celulare de a coda informatie", a declarat Dragoi.
"Cu fondurile Pioneer si EUREKA, voi angaja cercetatori de top si voi mari capacitatea laboratorului, atat in ceea ce priveste spatiul propriu-zis (decanul universitatii mi-a dublat deja spatiul laboratorului), cat si in ceea ce priveste echipamentul", a continuat acesta.
Omul de stiinta spera sa faca noi descoperiri si in ceea ce priveste somnul.
"Somnul este un fenomen misterios. Evident, cu totii avem nevoie de somn pentru a putea functiona a doua zi. Spre exemplu, o noapte pierduta poate duce la o capacitate scazuta de invatare. Pe de alta parte, se stie ca performanta noastra cognitiva este superioara dupa o noapte de somn. Ce anume se petrece in creier pentru a explica aceasta crestere a performantei? Noi banuim ca in timpul somnului are loc o recodare, mai eficienta, a informatiei invatate in timpul zilei. Cu toate acestea, marea problema a cercetarii din domeniul somnului este lipsa unui model animal adecvat. Exista doua mari linii de cercetare.
Mai intai, multe laboratoare abordeaza problema somnului experimentand pe soareci sau sobolani. Desi aceste cercetari sunt extrem de invasive - n.r. afecteaza subiectul - (se poate inregistra activitatea neuronilor in timpul somnului folosind tehnici electrofiziologice), problema majora este lipsa unui comportament complex, iar aceasta limiteaza in mare masura concluziile care se pot trage din acest gen de experimente", mai spune Dragoi.
