Dana Gîrbovan, judecător de la Curtea de Apel Cluj Napoca ÅŸi fost preÅŸedinte al Uniunii NaÅ£ionale a Judecătorilor din România, consideră că aceste lege de tip Big Brother aduce o atingere gravă dreptului la viaÅ£a privată ÅŸi altor drepturi constituÅ£ionale.
Într-o postare pe o reÅ£ea de socializare, Dana Gîrbovan atrage atenÅ£ia că această lege permite tuturor serviciilor secrete – plus organelor cu atribuÅ£ii în domeniul apărării – accesul la datele de trafic reÅ£inute de furnizorii de servicii de comunicaÅ£ii, pe ani de zile: "Pentru a înÅ£elege cine are acces la datele noastre, Legea apărării naÅ£ionale prevede că organele cu atribuÅ£ii în domeniul apărării sunt PreÅŸedintele României, Parlamentul, Guvernul, CSAT, precum ÅŸi forÅ£ele armate ÅŸi forÅ£ele de protecÅ£ie. ToÅ£i aceÅŸtia vor avea dreptul de a solicita acces la datele noastre de trafic".
Dana Gîrbovan este de părere că legea trebuia să provoace discuÅ£ii serioase în spaÅ£iul public, în condiÅ£iile în care aduce o atingere gravă dreptului la viaÅ£a privată ÅŸi altor drepturi constituÅ£ionale, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Ma mult, a fost adoptată de preÅŸedintele Klaus Iohannis într-o tăcere suspectă.
"După ce două legi cu fost deja declarate neconstituÅ£ionale de CCR, am citit cu interes noua lege, curioasă să văd în ce măsură aceasta respectă principiile statuate prin decizia CJUE din 8 aprilie 2014, precum ÅŸi prin decizia CCR nr. 440 din 8 iulie 2014. Concluzia este că nu prea le respectă", spune magistratul, aducând ÅŸi argumente.
O lege de tip Big Brother
În primul rând, avem de-a face cu o lege "Big Brother". Spre deosebire de variantele anterioare ale legii, spune Dana Gîrbovan, noua lege nu prevede obligaÅ£ia furnizorilor de reÅ£ele publice de comunicaÅ£ii de a reÅ£ine anumite date generate de activitatea lor. "O modificare adusă art. 5 alin. 1 din legea 506/2004, aparent inofensivă, poate avea însă ca efect practic stocarea acestor date pe o perioadă mult mai mare decât cea la care obliga vechea lege 82/2012, ÅŸi anume, de ÅŸase luni. Legea 506 prevede, la art. 5 alin.1, obligaÅ£ia că aceste date să fie ÅŸterse sau transformate în obligaÅ£ii anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări. Se subînÅ£elege aÅŸadar obligaÅ£ia de a fi ÅŸterse imediat. Prin noua lege se adăugă însă o nuanÅ£a ÅŸi anume ÅŸtergerea datelor se va face «nu mai târziu de trei ani de la data efectuării ultimei comunicări», fără a se prevedea nici o condiÅ£ie suplimentară", afirmă magistratul.
Ce înseamnă acest lucru? Explică tot Dana Gîrbovan: "Furnizorii nu sunt obligaÅ£i să stocheze datele, dar dată fiind ambiguitatea textului, le pot păstra pe o perioadă de trei ani. SituaÅ£ia aceasta este mult mai gravă decât cea anterioară, nu doar pentru că durata de stocare permisă este mult mai lungă, ci ÅŸi pentru că nu există o uniformitate ÅŸi o previzibilitate a modului în care va acÅ£iona fiecare furnizor".
Dana Gîrbovan mai spune că lipsa din lege a obligaÅ£iei de stocare nu este, însă, în niciun caz de natură să elimine pericolul neconstituÅ£ionalităţii: "De altfel, CCR a spus în mod expres că stocarea datelor în sine nu contravine nici ConstituÅ£iei, nici jurisprudenÅ£ei CurÅ£ii, ci problema e legată de modul în care se reglementează accesul la aceste date ÅŸi garanÅ£iile oferite". Citeste mai departe...
