Profeosr Virgil Ciorăscu a trecut la cele veșnice, în cursul zilei de luni, lăsând în urmă o familie care l-a prețuit și zeci de elevi care l-au iubit, unii călcându-i chiar pe urme.
Anunțul a fost făcut de fiica acestuia, care a spus că este depus la capela Cimitirului „Sfânta Treime” din Păcurari, Iași.
Cei care doresc să îi aducă un ultimul omagiu o pot face până miercuri. Atunci va avea loc înmormânarea, de la ora 11:30.
Virgil Ciorăscu a fost și director al Școlii nr. 1 din Săveni, băiatul preotului din Avrămeni la acea vreme.
Foștii elevi și chiar cei care nu l-au avut drept profesor, dar care îl cunosc de la colegii de școală, au doar cuvinte de laudă la adresa dascălului.
„Am primit o veste tristă! Domnul profesor de matematică și fost director al Școlii Nr.1 Săveni, domnul Ciorăscu Virgil, ne-a părăsit. Când eram la școala generală îl invidiam pe fratele meu pentru că îl avea profesor de matematică pe domnul Ciorăscu. Un model de profesor, care știa să explice matematica pe înțelesul tuturor copiilor și îi făcea chiar să îndrăgească această materie. Domnul Ciorăscu Virgil era tipul de profesor exemplu. Era un profesor foarte bun, foarte inteligent, dar în același timp foarte modest.
A fost un model pentru mine, așa cum a fost și soția dumnealui, doamna profesoară Ana Ciorăscu. Profesori care aveau răbdare cu fiecare copil și de la care plecai cu lecția învățată din clasă.
Oameni care știau să aprecieze oamenii valoroși deoarece și ei la rândul lor erau valoroși.
Dumnezeu să-l odihnească în pace pe domnul profesor Virgil Ciorăscu!
Sincere condoleanțe familiei! Orașul Săveni a pierdut un profesor care a modelat frumos multe generații de elevi!”, a transmis o fostă elevă.
„Datorită dumnealui am prins drag de matematica! Dumnezeu sa vă odihnească în pace, Domnule diriginte!”
„Dumnezeu să îl odihnească! Într-adevăr, un profesor extraordinar, făcea în așa fel încât să te țină atent la ore, avea un stil aparte. Mi-a fost profesor. Un om deosebit! Dacă pe vremea adolescenței, de obicei eram obraznici și neascultători, la dumnealui la ore eram cuminți. Nu știu, avea ceva a lui, o blândețe un suflet curat și iubea copiii ! Ora ținea cam 40 de minute, apoi ne povestea câte ceva din viața lui, pe unde a fost.. îmi amintesc că povestea și de fata lui, Irina parcă.. Dumnezeu să îl odihnească!”