Două judeÅ£e nu au fost atinse de recesiunea din ultimii doi ani: ArgeÅŸ ÅŸi Cluj. Alte cinci judeÅ£e au ieÅŸit din recesiune în 2010 .
Capitala a intrat în criză după o creÅŸtere fulminantă în 2008: 18%.
PIB pe cap de locuitor în BucureÅŸti este de 14 mii de euro, triplu faţă de media naÅ£ională ÅŸi de ÅŸase ori mai mare decât în cel mai sărac judeÅ£: Vaslui.
DiferenÅ£a dintre salariile nete variază doar de la simplu (1.000 de lei în Bihor) la dublu (1.900 de lei în BucureÅŸti).
Åžomajul a crescut cel mai mult în Transilvania, în timp ce în Capitală a rămas la un nivel aproape neglijabil: 2,3%. În schimb, rata de ocupare este dublă faţă de restul ţării.
Datele arată că o treime din judeÅ£e au fost lovite de recesiune încă din 2008, chiar dacă media naÅ£ională a fost o creÅŸtere de 7,1%.
E oficial: recesiunea a început din 2008
Un număr surprinzător de mare de judeÅ£e - mai mult de o treime - au intrat pe scădere încă din 2008, an în care creÅŸterea economică medie a fost de 7,1%. Majoritatea au avut scăderi mici, însă au fost ÅŸi cazuri mai severe: Vâlcea (-6,5%) sau DâmboviÅ£a (-5,1%). Pe de altă parte, au existat ÅŸi creÅŸteri mai impresionante decât cea de 18% din BucureÅŸti: în CălăraÅŸi (+25%), IalomiÅ£a (+21,7%) ÅŸi Giurgiu (+20%). Aceste creÅŸteri s-au datorat anului agricol foarte bun, dar ÅŸi sumelor consistente pompate în aceste judeÅ£e în campania electorală.
Datele INS indicau deja că o răcire a economiei a devenit vizibilă încă din a doua parte a anului 2008, când PIB s-a contractat uÅŸor de la un trimestru la altul.
Cât de mari sunt diferenÅ£ele ÅŸi de ce
Cel mai mare PIB pe cap de locuitor (BucureÅŸti) este de aproape trei ori mai mare decât media naÅ£ională (5.600 euro) ÅŸi de aproape ÅŸase ori mai mare decât în cazul ultimului clasat, Vaslui (2.500 de euro). TotuÅŸi, o parte din banii raportaÅ£i în Capitală ar proveni de fapt din afacerile desfăşurate în toată Å£ara de marii contribuabili. AcelaÅŸi fenomen se întâmplă în oraÅŸele mari, care servesc drept centrale regionale ale companiilor. Când este vorba de salarii, diferenÅ£ele sunt doar de la simplu (Bihor - 1.000 de lei net) la dublu (BucureÅŸti - 1.900 de lei net). Media naÅ£ională este de 1.400 lei. Pe de altă parte, un factor care atenuează diferenÅ£ele salariale este remuneraÅ£ia bugetarilor, care rămâne constantă indiferent de performanÅ£a economică a judeÅ£elor.
Unde ÅŸi cum a lovit ÅŸomajul
Dacă Moldova a rămas ÅŸi în 2010 regiunea cu cel mai ridicat nivel al ÅŸomajului, Transilvania a avut cea mai îngrijorătoare evoluÅ£ie din acest punct de vedere. Potrivit datelor CNP, pe parcursul anului trecut zona centrală a ţării, adică judeÅ£ele Alba, BraÅŸov, Covasna, Harghita, MureÅŸ ÅŸi Sibiu, a pierdut peste 26.000 de angajaÅ£i din cei 586 de mii înregistraÅ£i în 2009. Scăderea de 4,5% plasează Transilvania pe primul loc în topul creÅŸterii ÅŸomajului. JudeÅ£ul cu cele mai multe persoane fără un loc de muncă rămâne Vasluiul, cu o rată a ÅŸomajului de 11,4% ÅŸi doar 52.000 de angajaÅ£i. La polul opus se află Capitala, cu un ÅŸomaj de doar 2,3%.
Cine produce şi cine consumă
Angajatorii din 35 de judeÅ£e ale ţării cheltuiesc anual cu salariile unui lucrător mai mult decât produce fiecare locuitor al respectivului judeÅ£, arată o analiză a RL realizată pe baza datelor Comisiei NaÅ£ionale de Prognoză. În BucureÅŸti, unde nivelul salarial este cu mult peste media ţării, ca ÅŸi raportul PIB pe cap de locuitor, cheltuielile angajatorilor cu salariul fiecărui lucrător reprezintă doar 66% din cât produce fiecare locuitor al Capitalei (PIB/cap de locuitor). Raportul dintre PIB/cap de locuitor ÅŸi salariul mediu brut anual atinge cel mai mare nivel în judeÅ£ul Vaslui acolo unde cheltuielile angajatorilor cu remuneraÅ£ia unui lucrător reprezintă 229% din nivelul PIB/cap. Alături de Giurgiu ÅŸi BotoÅŸani, Vasluiul face parte din triada judeÅ£elor unde cheltuielile cu salariile sunt mai mult decât duble decât contribuÅ£ia fiecărui locuitor la formarea PIB.
Romania Libera