Două judeţe nu au fost atinse de recesiunea din ultimii doi ani: Argeş şi Cluj. Alte cinci judeţe au ieşit din recesiune în 2010 .
Capitala a intrat în criză după o creştere fulminantă în 2008: 18%.
PIB pe cap de locuitor în Bucureşti este de 14 mii de euro, triplu faţă de media naţională şi de şase ori mai mare decât în cel mai sărac judeţ: Vaslui.
Diferenţa dintre salariile nete variază doar de la simplu (1.000 de lei în Bihor) la dublu (1.900 de lei în Bucureşti).
Şomajul a crescut cel mai mult în Transilvania, în timp ce în Capitală a rămas la un nivel aproape neglijabil: 2,3%. În schimb, rata de ocupare este dublă faţă de restul ţării.
Datele arată că o treime din judeţe au fost lovite de recesiune încă din 2008, chiar dacă media naţională a fost o creştere de 7,1%.
E oficial: recesiunea a început din 2008
Un număr surprinzător de mare de judeţe - mai mult de o treime - au intrat pe scădere încă din 2008, an în care creşterea economică medie a fost de 7,1%. Majoritatea au avut scăderi mici, însă au fost şi cazuri mai severe: Vâlcea (-6,5%) sau Dâmboviţa (-5,1%). Pe de altă parte, au existat şi creşteri mai impresionante decât cea de 18% din Bucureşti: în Călăraşi (+25%), Ialomiţa (+21,7%) şi Giurgiu (+20%). Aceste creşteri s-au datorat anului agricol foarte bun, dar şi sumelor consistente pompate în aceste judeţe în campania electorală.
Datele INS indicau deja că o răcire a economiei a devenit vizibilă încă din a doua parte a anului 2008, când PIB s-a contractat uşor de la un trimestru la altul.
Cât de mari sunt diferenţele şi de ce
Cel mai mare PIB pe cap de locuitor (Bucureşti) este de aproape trei ori mai mare decât media naţională (5.600 euro) şi de aproape şase ori mai mare decât în cazul ultimului clasat, Vaslui (2.500 de euro). Totuşi, o parte din banii raportaţi în Capitală ar proveni de fapt din afacerile desfăşurate în toată ţara de marii contribuabili. Acelaşi fenomen se întâmplă în oraşele mari, care servesc drept centrale regionale ale companiilor. Când este vorba de salarii, diferenţele sunt doar de la simplu (Bihor - 1.000 de lei net) la dublu (Bucureşti - 1.900 de lei net). Media naţională este de 1.400 lei. Pe de altă parte, un factor care atenuează diferenţele salariale este remuneraţia bugetarilor, care rămâne constantă indiferent de performanţa economică a judeţelor.
Unde şi cum a lovit şomajul
Dacă Moldova a rămas şi în 2010 regiunea cu cel mai ridicat nivel al şomajului, Transilvania a avut cea mai îngrijorătoare evoluţie din acest punct de vedere. Potrivit datelor CNP, pe parcursul anului trecut zona centrală a ţării, adică judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, a pierdut peste 26.000 de angajaţi din cei 586 de mii înregistraţi în 2009. Scăderea de 4,5% plasează Transilvania pe primul loc în topul creşterii şomajului. Judeţul cu cele mai multe persoane fără un loc de muncă rămâne Vasluiul, cu o rată a şomajului de 11,4% şi doar 52.000 de angajaţi. La polul opus se află Capitala, cu un şomaj de doar 2,3%.
Cine produce şi cine consumă
Angajatorii din 35 de judeţe ale ţării cheltuiesc anual cu salariile unui lucrător mai mult decât produce fiecare locuitor al respectivului judeţ, arată o analiză a RL realizată pe baza datelor Comisiei Naţionale de Prognoză. În Bucureşti, unde nivelul salarial este cu mult peste media ţării, ca şi raportul PIB pe cap de locuitor, cheltuielile angajatorilor cu salariul fiecărui lucrător reprezintă doar 66% din cât produce fiecare locuitor al Capitalei (PIB/cap de locuitor). Raportul dintre PIB/cap de locuitor şi salariul mediu brut anual atinge cel mai mare nivel în judeţul Vaslui acolo unde cheltuielile angajatorilor cu remuneraţia unui lucrător reprezintă 229% din nivelul PIB/cap. Alături de Giurgiu şi Botoşani, Vasluiul face parte din triada judeţelor unde cheltuielile cu salariile sunt mai mult decât duble decât contribuţia fiecărui locuitor la formarea PIB.
Romania Libera
