El știe că un text aduce și posibilitatea unui subtext, având o mare cantitate de non-spus pe care el, profesorul de română, se simte invitat să o descifreze. Când cineva spune "mă doare capul", semiotica îl avertizează că poate decoda și altfel mesajul: "Nu am chef de tine, menajează-mă, nu-mi vorbi mult". Astfel, ajunge să facă hermeneutică din orice. Chiar asta a vrut să spună elevul? Sau colegul meu de cancelarie? Atent la cuvinte, sensibilitatea lui e mereu în gardă.
Matematică. Profesorul poet
Da, el e poetul cancelariei (derivă din "poezia matematicii", din abstractul cifrelor?). Idealist, cultivat, contemplativ. Spectacolul lumii îl fascinează și este foarte sensibil la circulația ideilor din jurul lui. Poți afla, cu surprindere, că e abonat la "Magazinul istoric" și că ascultă regulat Radio France. Uneori nu are însă aderență la cele mai practice lucruri.
Desen. Profesorul boem
Pe converșii lui se află adesea pete de vopsea ori de graffiti. Foarte prietenos, ingenuu. Vorbește cu toată lumea în cancelarie și de obicei abordează subiecte filosofice, într-o manieră foarte inteligentă, dar pe un ton senin, sprințar. Știe o mulțime de anecdote (unele mai deocheate) despre artiști.
Biologie. Profesorul bisturiu
Este pasionat de: entomologie, dendrologie, floricultură, viticultură, pomicultură, genetică, ecologie, zoologie, anatomie. Știe o mulțime de cuvinte ciudate, terminologia lui profesională e o junglă și numai el are maceta să facă lumină. Când privește în juru-i, el nu vede, ca noi, stejari și frasini, ci quercus robur și fraxinus angustifolia. Este foarte corect și principial, iar când vine vorba ca elevii să respecte termenul la proiecte, taie în carne vie.
Limbi străine. Profesorul sofisticat
Profesoara de limbi străine este un model de feminitate. Cultivată, sensibilă, cochetă, modernă. În geanta ei, lângă volumul de Proust, Shakespeare sau Goethe, stă mereu trusa de machiaj de calitate. Se simte chemată să accesorizeze o lume prea gri, atât prin vestimentația și accesoriile proprii, cât și prin atitudinea ei, optimistă și echilibrată.
Istorie. Profesorul înțelept
Profesorul de istorie este înțeleptul din agora cancelariei. Gândește, ca și la istorie, în cauze și efecte, vede în acțiuni incipiente dezvoltarea lor ulterioară. Este uneori de o contemplare, dacă nu pesimistă, măcar sceptică, rezervată. Cunoaște prea bine de ce e capabilă umanitatea și totuși încă îi mai acordă încredere. O acceptă cu toleranță, ca pe un copil năzdrăvan pe care trebuie să-l ierți și să-l iubești.
Sport. Profesorul neobosit
Sâmbătă, cros. Luni, meci. Miercuri, gala judo. Joi, volei. Îi însoțește pe elevi peste tot, neobosit și pasionat, încât ne întrebăm dacă mai are viață personală. Devotamentul lui pentru copii se vede pe marginea terenului, când trăiește fiecare pasă a elevilor, dar, mai ales, se vede prin lungile antrenamente. Ne aduce nouă, celorlalți profesori, mustrări de conștiință, căci nu știm dacă am fi capabili să tăiem familia sau odihna din planul de weekend ca să îl dedicăm pregătirii elevilor.
Trecând peste pamfletul de sus (eu nu mă regăsesc, de pildă, în profesorul de română) ne întrebăm: există profesori, unii mai buni decât alții? Indubitabil, nu suntem toți la fel. Nu e un truism și nu e inutil a reaminti acest aspect, căci există unele voci care ne recomandă un tip de profesor ideal. Ca și când ar fi normal să clonăm același profesor al cărui portret a fost decupat după un calapod infailibil. Profesorul acesta prezentat ca ideal e mereu răbdător, creativ, amuzant, calm, sigur pe el, conectat la nou, prietenos, egal în reacții. Fals. Deși există câteva calități esențiale, subliniate și de cărțile științifice de specialitate, restul sunt variații nesemnificative. Citeste pe Republica.ro textul complet semnat de Rucsandra Cioc...
