Rusia ar putea lansa atacuri cu rachetă asupra unor state membre UE, precum Polonia, România şi Spania, sau membre NATO, precum Turcia, dacă pune în practică ameninţările fără precedent proferate miercuri de preşedintele Dmitri Medvedev pe tema scutului antirachetă, scrie Daily Telegraph, citat de NewsIn.
Preşedintele rus Dmitri Medvedev a îmbrăţişat miercuri retorica violentă a Războiului Rece ameninţând că va distruge, dacă va fi necesar, scutul american antirachetă pe care SUA plănuiesc să-l instaleze în Europa. Potrivit Daily Telegraph, această retorică - ce aduce perspectiva lănsării unor atacuri cu rachetă din partea Rusiei asupra Poloniei, României, Spaniei sau Turciei - ar putea fi cea mai serioasă lovitură dată relaţiei SUA-Rusia de la când a venit la putere preşedintele Barack Obama.
"Am însărcinat forţele armate cu alcătuirea unor planuri pentru a distruge sistemele de informaţii, comandă şi control ale scutului antirachetă (SUA/NATO - n.r.)", a spus preşedintele Medvedev într-o declaraţie de o duritate fără precedent, care intervine cu câteva săptămâni înainte de alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei şi cu câteva luni înainte ca actualul şef de la Kremlin să se retragă în favoarea premierului Vladimir Putin. Astfel de declaraţii ar fi fost, de altfel, caracteristice mai degrabă acestuia din urmă. În timpul precedentei sale şederi la Kremlin, relaţia ruso-americană a cunoscut tensiuni fără precedent de la Războiul Rece.
Pe de altă parte, declaraţiile lui Medvedev au apărut după ce în ajun Statele Unite anunţaseră că vor înceta să mai aplice prevederile Tratatului privind Forţele Convenţionale în Europa (CFE) în relaţia cu Rusia. Cu alte cuvinte, SUA vor înceta să mai informeze partenerul rus despre armamentul convenţional. Gestul SUA a fost urmat, miercuri, de cel al altor 14 state membre NATO semnatare ale tratatului CFE.
Rusia a impus un moratoriu unilateral Tratatului CFE încă din decembrie 2007, în timpul preşedinţiei lui Putin, sub pretextul îngrijorării legate de expansiunea spre est a NATO, de instalarea scutului american antirachetă în Europa sau chiar de folosirea de către forţele americane a bazei de la Mihail Kogălniceanu.
"Partenerii noştri din NATO nu arată deocamdată niciun fel de disponibilitate de a lua în considerare îngrijorările noastre legate de arhitectura scutului european antirachetă, ceea ce ne convinge că planurile lor sunt îndreptate împotriva Rusiei", a declarat, miercuri, preşedintele Dmitri Medvedev. Ridicând şi mai mult miza, remarcă Daily Telegraph, liderul de la Kremlin a spus că anxietatea Rusiei este atât de mare, încât îşi rezervă dreptul de a revoca tratatele în vigoare privind controlul armelor nucleare (START) şi de a ieşi de la negocierile pentru noi tratate în domeniu.
Casa Albă i-a dat imediat replica lui Medvedev, anunţând că Washingtonul nu îşi va modifica sub nicio formă planurile. "În niciun fel nu vom limita sau modifica planurile noastre de desfăşurare în Europa", a declarat Tommy Vietor, purtător de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională. "Am explicat pe multiple canale oficialilor ruşi că sistemele de apărare antirachetă pe care intenţionăm să le desfăşurăm în Europa nu ameninţă şi nu pot ameninţa apărarea disuasivă strategică a Rusiei", a completat oficialul american.
Scutul faţă de care Rusia obiectează atât de ferm este destinat să doboare rachete venind dinspre state imprevizibile precum Iranul, dar va fi operaţional abia peste câţiva ani. Turcia, Polonia, România şi Spania au fost de acord să se alăture unei versiuni "mai diluate" decât cea a controversatului plan propus iniţial de fostul preşedinte George W. Bush.
Kremlinul a respins însă asigurările date de SUA şi iniţial a cerut - dar a fost refuzat - ca Rusia să fie partener egal în acest proiect, reaminteşte Daily Telegraph. În practică, aceasta ar fi însemnat ca Rusiei să i se fi dat aşa-zisul drept de acces la "butonul roşu", ceea ce i-ar fi permis armatei ruse să aibă un cuvânt de spus în faza operaţională - când şi dacă o rachetă să fie doborâtă. A acorda fostului inamic al Americii din perioada Războiului Rece un drept atât de important într-un sistem militar sensibil a fost considerată la Casa Albă o condiţie inacceptabilă, dar Washingtonul a încercat să atenueze orgoliul rănit al Rusiei oferindu-i un schimb detaliat de informaţii despre sistem, scrie publicaţia britanică. Rusia a respins asemenea oferte şi acum cere garanţii juridice de la Washington că noul sistem nu va fi folosit niciodată împotriva sa.
Detaliind o lungă listă de paşi militari concreţi pe care îi va face ţara sa, Medvedev a ameninţat şi cu o serie de contramăsuri politice pe care, dacă le va aplica, vor duce relaţia Rusiei cu Occidentul înapoi în Războiul Rece, notează Daily Telegraph..
Printre măsurile pe care Medvedev spune că le-a ordonat se numără extinderea razei de ţintire a rachetelor nucleare strategice ruse, instalarea unui sistem de avertizare timpurie în enclava rusă Kaliningrad, reechiparea arsenalului nuclear rus cu noi focoase care ar fi capabile să penetreze scutul antirachetă din Europa. Dacă va fi necesar, Rusia va desfăşura în Kaliningrad - enclava care are graniţe cu Polonia şi Lituania - rachete Iskander, care au raza de circa 500 de kilometri. Aceleaşi rachete ar putea fi desfăşurate şi în sudul Rusiei, în apropiere de Georgia şi Turcia, a menţionat preşedintele rus.
Acuzând SUA că ignoră îngrijorările ruse şi prezintă totul ca un fapt împlinit, Medvedev a avertizat că nu va sta cu mâinile în sân. Kremlinul nu va sta să se uite cum Washingtonul construieşte un sistem antirachetă ce ar putea modifica echilbrul armelor nucleare în favoarea Americii. "Nu vom fi de acord să luăm parte la un program care, într-o perioadă relativ scurtă de timp, în 5, 6 sau poate 8 ani, va fi capabil să ne slăbească potenţialul disuasiv (nuclear)", a avertizat liderul de la Kremlin.
Politicienii din opoziţia rusă apreciază că retorica neobişnuit de dură a lui Medvedev este o încercare de a atrage voturile naţionaliştilor înainte de alegerile parlamentare de luna viitoare, prin exploatarea ideii unui duşman extern. "Uită că tocmai cursa înarmării a dus la colapsul Uniunii Sovietice", a comentat liderul opoziţiei, Boris Nemţov, citat de NewsIn.
