Termenul de finalizare este vara lui 2015, iar baza va cuprinde bazine de înot olimpic, instalaţii de tip Aqua Park, cu tobogane acvatice şi serpetine, terenuri de tenis, fotbal, săli de sport, patinoar şi un Spa uriaş.
La toate acestea se adaugă un parc cât o pădurice şi un râu artificial pe care se va putea practica river-rafting.
“Proiectul este gândit la nivel regional. De aceea am insistat pe modernizarea drumului naţional dintre Suceava şi Botoşani. Am gândit la o colaborare pe plan turistic cu Suceava în aşa fel încât turiştii care vor veni în Bucovina să se abată spre parcul de distracţii de la Botoşani, eventual mai departe cum ar fi spre Ipoteşti.", ne-a declarat, ieri, primarul municipiului Botoşani, Ovidiu Portariuc.
Până când e gata aqua park-ul de la Cornişa, sucevenii pot viziona un spectacol la teatru, filarmonică sau cinema. Dacă sunteţi microbist puteţi merge la un meci de fotbal de Liga I.
Evident, toate acestea la Botoşani, pentru că la capitolul petrecere a timpului liber Suceava nu poate oferi absolut nimicMândria nejustificată a sucevenilor de a se considera peste Botoşani a primit încă o lovitură.
După ce cu aproape un an în urmă cei de la mall-ul botoşănean Uvertura anunţau că deschid un cinema multiplex şi s-au ţinut de cuvânt – spre deosebire de mall-urile sucevene care promiteau la fel, dar nu s-au ţinut de cuvânt – un alt duş rece ne vine din zona Botoşaniului: vor să facă parc de distracţii la dimensiuni regionale.
Cu alte cuvinte, cea mai mare şi mai modernă bază de agrement din Moldova va fi la Botoşani, nu la Suceava cum au prostul obicei sucevenii de a se mândri mai devreme de când este cazul.
Lucrările la parcul de agrement Cornişa au început vara trecută şi ar trebui să fie terminate în anul 2015. Asta în condiţiile în care proiectul a fost gândit în primi ani de la aderarea ţării noastre la UE. A durat mult timp până când să fie aprobat proiectul şi, într-un final, răbdarea edililor botoşăneni a fost răsplătită, iar proiectul a primit finanţare.
După cum a explicat primarul Ovidiu Portariuc, 50% din fonduri sunt nerambursabile, de la UE, iar partea care revine administraţiei locale este suportată dintr-un credit.
Lista ambiţiilor deşarte în turismul sucevean
In tot acest timp, proiectele care puteau revitaliza turismul în Suceava bat pasul pe loc sau, în orice caz, nu oferă o perspectivă amplă.
Reabilitarea de la Cetatea de Scaun este un proiect major, dar fără a pune în valoare parcul Sipote din cauza problemelor de proprietate; este ca o maşină bună fără benzină în rezervor. Punerea în valoare a ruinelor Curţii Domneşti a fost gândită la o scară atât de mare ca valoare încât era imposibil de a fi demarată pe exerciţiul financiar 2007 – 2013 al UE.
Reabilitarea şi extinderea cinematografului Modern nu a fost făcută până acum din motive financiare. Proiectele europene pentru restaurări la trei mănăstiri – Suceviţa, Moldoviţa şi Dragomirna – s-au finalizat, iar şanse mai sunt pentru două lacaşuri de cult vechi din municipiul Suceava, dar asta ţine de o elită şi de un public turistic destul de limitat ca număr. Reabilitarea şi extinderea clădirii Muzeului de Istorie era utilă şi încă mai este pentru că lucrările încă nu au început şi, de altfel, nici licitaţia nu s-a încheiat.
Citeste mai mult pe Obiectiv de Suceava
