Razele X sunt radiaţii electromagnetice care permit vizualizarea clară a organelor pentru diagnosticarea unor afecţiuni. Beneficiile medicale sunt incontestabile, însă, în cantitate mare, aceste raze pot altera ADN-ul, pot provoca afecţiuni ale pielii şi părului şi chiar cancer.

Conform Doctorul Zilei, o problemă mare o reprezintă excesul de radiografii, pentru că pacienții nu au un buletin care să țină evidența anuală a fiecărei analize de acest gen. Cea mai mică doză de radiații este emisă în timpul radiografiilor dentare, însă studiile au demonstrat că nici acestea nu sunt inofensive. Un examen radiologic pe an este de ajuns ca să crească de trei ori riscul de apariția a  tumorilor cerebrale, arată un studiu publicat în revista "Cancer".

Între două radiografii toracice, cele mai comune investigații iradiante, ar trebui să treacă cel puțin șase luni, însă de multe ori, radiografia este repetată în decursul aceluiași episod de boală sau urmată de altele, mai periculoase. "Angiografia este cea mai iradiantă analiză, urmată de tomografia computerizată. Aceasta din urmă se face în cazul traumatismelor craniene, în cazul bolnavilor de cancer etc.", spune profesorul Gheorghe Iana, șeful secției de Radiologie și Imagistică, de la Spitalul Universitar din București.

Unitatea de măsură pentru dozele de radiaţii care ajung în organism este miliesvertul (mSv). Doza de radiaţii nu trebuie să depăşească 20 de mSv pe an. În general, o radiografie pulmonară efectuată cu un aparat bun nu depăşeşte 0,6 mSv, echivalentul a 15 zile de iradiere naturală (din apă, aer, mâncare, sol sau organisme vii), o radiografie abdominală echivalează cu şase luni de iradiere naturală (5 mSv), o tomografie computerizată, cu 1-2 ani de iradiere naturală (poate ajunge la 15 mSv), iar o radioscopie este echivalentul a 50-150 de radiografii (poate ajunge la 30 mSV). Medicul radiolog trebuie să monitorizeze atent doza de radiaţii. "Toate aparatele au, conform legii, dispozitive de măsurare a dozei de radiaţii. Medicul trebuie să întocmească un buletin de radiaţii pentru fiecare şi atunci când pacientul se prezintă pentru o nouă radiografie, să-i poată spune dacă a acumulat sau nu o cantitate prea mare de radiaţii. Dacă da, atunci îl putem îndrepta spre investigaţii cu zero radiaţii, ecografie sau rezonanţă magnetică", a explicat prof. dr. Gheorghe Iana.