ŞOCANT! Copiii noştri sunt mai "maturi" decât credem şi fac copii. Noi ce facem?
BOTOSANI

ŞOCANT! Copiii noştri sunt mai "maturi" decât credem şi fac copii. Noi ce facem?

   Mugur Varzaru

Când eram la vârsta poveştilor, aflam despre Feţi Frumoşi şi Ilene Cosânzene şi cum trăiau ei fericiţi până la adânci bătrâneţi. Ei bine, acum, copiii noştri află că Feții Frumoși există doar în povești. În realitatea cruntă, ei le fac Cosânzenelor minore copii, apoi se duc nițel la pușcărie! În cel mai rău caz.

Trăim într-o lume tot mai anapoda, în care valorile nu mai sunt acelea tradiţionale, pe care le-am învăţat acasă, ci cu totul altele. Poate şi din acest motiv, asistăm la instalarea şi aproape generalizarea unei promiscuităţi teribile. Copile care ar trebui să se bucure de copilărie, inclusiv de şcoală, ajung să-şi ofere serviciile sexuale, fără să ceară nimic în schimb, devin mame înainte să afle ce înseamnă viaţa, responsabilitatea şi puterea deciziei.

O poveste penală

În urmă cu trei ani, o mamă din judeţ apela disperată la poliţiştii din localitate, reclamând că fiica ei, la acea vreme având 13 ani, a întreţinut relaţii sexuale cu mai mulţi tineri, consăteni. Abia aflase de la gura satului şi imediat reacţionase. În faţa disperării mamei, poliţiştii au declanşat o anchetă, identificându-i pe toţi cei cu care fata întreţinuse raporturi sexuale, ŞAPTE la număr.

Fiecare dintre ei a povestit cum a ajuns în această situaţie. Primul a fost un tânăr, care legase o relaţie de prietenie cu fata. După ce s-a culcat cu ea, aflase că pubera nu era la prima experienţă de acest gen, astfel că a rupt legătura, în ciuda faptului că fata îl căuta în continuare. Ba, a povestit ce s-a întâmplat unui amic, acesta a contactat-o pe fată, i-a propus să întreţină relaţii sexuale, lucru acceptat, apoi altul şi altul şi altul...

Tinerii au fost trimişi în judecată, iar fata a fost expertizată psihologic, pentru a se vedea care este gradul de realizare a ceea ce i s-a întâmplat. Concluziile specialiştilor au arătat că nu manifestă simptome specifice stresului posttraumatic, nu a cerut niciodată ajutor pentru o posibilă situaţie de pericol în care s-ar fi aflat, nu s-a opus actelor sexuale, ba le-a căutat, nu le-a povestit părinţilor "întâmplările" din viaţa ei.

Copila crescuse alături de mama ei şi de soţul acesteia, tatăl părăsindu-le când avea în jur de 4 ani. Tocmai sentimentul de abandon pe care îl trăise în copilărie determinase comportamentul ulterior, spuneau specialiştii, iar faptul că mama îşi refăcuse viaţa alături de un bărbat care o considera ca fiind propria-i fiică nu atenuase din şocul emoţional al abandonului.

Judecătorii i-au condamnat pe băieţi pentru act sexual cu minor, între timp au şi ieşit din puşcărie. Ce s-a întâmplat cu fata? După toată aventura cu băieţii, anul trecut a devenit mamă, iar acum îşi creşte puştiul în gospodăria mamei şi a tatălui vitreg care îi oferă în continuare sprijinul şi toată susţinerea.

Mai multe poveşti care ar trebui să fie penale

De partea cealaltă avem o statistică a Secţiei de Obstetrică- Ginecologie a Spitalului Judeţean Mavromati.

"De la începutul acestui an, în secţie au fost înregistrate 82 de naşteri cu mame minore. Cea mai mică are 13 ani, apoi avem patru mame a căror vârstă este de 14 ani. La acestea se adaugă nouă mame de 15 ani, 24 de mame cu vârsta de 16 ani şi 44 de mame de 17 ani", spune medicul Ştefan Bercea, purtătorul de cuvânt al unităţii sanitare.

Vi se pare şocant, îngrozitor, teribil? Sunt fiicele noastre, ale celor ce citim cu ochii mari acest material. Mai mult, aceste pubere, de 13 şi de 14 ani, s-au întors în familii unde îşi cresc copiii alături de partenerii de viaţă. "Ele au vârsta pe care o au, dar sunt dezvoltate cât o fată de 16- 17 ani. Ceea ce a fost dificil la naştere a fost necesitatea de a se interveni chirurgical pentru scoaterea fătului, tocmai pentru că trupuşoarele nu erau suficient de dezvoltate pentru a susţine naşterea naturală", spun cadrele medicale din spital.

Ce urmează după ce nasc? Asistenţii sociali din maternitate informează poliţia care declanşează anchete iar specialiştii de la Protecţia Copilului se ocupă de studierea fiecărui caz în parte. Unii taţi ajung să fie trimişi în judecată pentru sex cu minori, ei fiind "ghinioniştii de serviciu".

Potrivit Codului Penal, "raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum şi orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise cu un minor cu vârsta între 13 şi 15 ani se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani. Fapta săvârşită asupra unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Fapta comisă de un major cu un minor cu vârsta între 13 şi 18 ani, când majorul a abuzat de autoritatea ori influenţa sa asupra victimei, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Faptele nu se sancţionează dacă diferenţa de vârstă nu depăşeşte 3 ani".

Puncte de vedere ce contează

"Am ajuns la concluzia că avem de-a face cu un fenomen, mai ales în mediul rural. Tinerii, de 19- 20 de ani, îşi caută partenera de viaţă în rândul copilelor, a puberelor, tocmai pentru a nu fi puşi în situaţia de a afla că nu era tocmai inocentă. Cu acordul părinţilor, formează un cuplu care va deveni legal, prin căsătorie, abia când fata va împlini 18 ani, tocmai pentru a evita birocraţia aferentă obţinerii aprobării de la instanţă pentru căsătoria minorei. Dacă se întâmplă ca fata să rămână însărcinată, se va întoarce cu copilul în familia soţului, a concubinului, şi vor creşte împreună. Ce se întâmplă însă cu viaţa ei? În cele mai multe cazuri se renunţă la şcoală şi rămâne cu câte clase a apucat să facă. Asta înseamnă că nu va avea o calificare, nu va avea o meserie, nu va câştiga un salariu, ca atare nu va avea nici pensie, ci toată viaţa va aştepta să fie întreţinută. De ce ar fi părinţii fetei de acord cu un asemenea angajament? O dată, degajează un loc la masă, chiar dacă sună cinic, şi în al doilea rând, nu vor mai avea ei obligaţia de a o supraveghea. După cum bine vedeţi, oricât ar fi părinţii de implicaţi în educaţia copiilor, au parte şi de eşec", susţin specialiştii.

Ce putem face în acest caz? Comunicarea este cheia, spune Felicia Mihai, şeful Compartimentului pentru Servicii Comunitare de Protecţie a Copilului.

"Părinţii trebuie să fie în permanenţă preocupaţi de ceea ce fac copiii lor, să comunice foarte mult cu ei, să ştie ce gândesc cei mici, adolescenţii, să le fie prieteni în adevăratul sens al cuvântului. Să îi educe prin propriul exemplu bun, să nu-i mintă, să nu le ascundă lucruri pe motiv că puberii nu ar putea să le înţeleagă. E un risc major ca puberul, adolescentul să afle un adevăr ascuns de părinţi pe cont propriu şi să îi dea semnificaţia pe care o doreşte", explică Felicia Mihai.

Şi dacă deseori comunicarea cu familia este deficitară, şcoala trebuie să o completeze, fiind o îndatorire morală a cadrelor didactice, chiar dacă lipseşte din fişa postului. De aceea şcolile au psihologi, de aceea specialiştii de la Compartimentul de Promovare a Sănătăţii bat şcolile dintr-un capăt în altul pentru a le explica elevilor măcar noţiunile elementare a ceea ce înseamnă educaţie pentru viaţă. Dar rolul principal al evitării unor situaţii nedorite, al educării copiilor, revine însă părinţilor.

Despre adolescentele care au devenit mame anul trecut, Ştiri.Botoşani.Ro a scris aici:

Educaţie sexuală- ZERO, curiozitate şi o sută de bebeluşi aduşi pe lume de minore!  

Despre acelaşi subiect, citiţi şi aici:

Copile cu copii! 18 fetiţe din judeţ au devenit mame în primul trimestru al acestui an! 

 

Spune-ne opinia ta