Se apropie ziua cinstirii Sfintei Cuvioase Parascheva, moment ce marcheaza cel mai important pelerinaj ortodox din Romania, sute de mii de oameni adunandu-se in jurul Catedralei Mitropolitane din Iasi, care adaposteste trupul cel sfintit al Cuvioasei. Momentul este vazut diferit: ajutor si cinstire sfanta pentru unii, superstitie si ocultism pentru altii si, pe ici pe colo, capital electoral pentru politicieni si brand important pentru comercianti. Un scurt istoric al poposirii trupului sfintei la noi arata ca aceasta s-a nascut in cetatea Epivat, in apropiere de Constantinopol, pe tarmul Marii Marmara, in prima jumatate a sec al XI-lea. Inca din tinerete, determinata de dorinta de viata sfanta, a intrat in monahism, la o manastire de langa Constantinopol.

Apoi, timp de multi ani a trait o viata ascetica in manastirile din Constantinopol, Ierusalim si de pe Valea Iordanului, dupa care, la varsta de 25 de ani s-a intors in locurile natale, la indemnul unui inger ce i s-a aratat, unde a trait timp de doi ani. La varsta de 27 de ani s-a mutat catre Domnul, a fost inhumata aproape de tarmul marii, iar dupa multi ani, aratandu-se preotului bisericii din Epivat, trupul sau a fost descoperit intreg, binemirositor si nestricat. De aceea, el a fost luat cu cinste de credinciosi si pastrat in biserica din Epivat timp de 200 de ani. In jurul anului 1235, moastele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la Tarnovo, in Bulgaria, dupa care au plecat la Belgrad, iar in anul 1521 ajung la Constantinopol. De aici, in anul 1641 voievodul moldovean Vasile Lupu a cerut de la sultanul Murat al IV-lea moastele Cuvioasei Parascheva la Iasi, urmare a achitarii unei datorii a Bisericii din Constantinopol (260 pungi cu aur, plus alte 300 de pungi pentru stramutare) si le-a asezat in biserica ctitorita de el, Sfintii Trei Ierarhi din Iasi. In anul 1887 sfintele moaste sunt mutate la catedrala Mitropolitana din Iasi. Generalizarea cultului Sfintei Parascheva in Biserica Romana a fost hotarata de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane la data de 28 februarie 1955. Dupa 1989, libertatea de exprimare religioasa a permis reluarea cinstirii dupa cuviinta a sfintei, ceea ce a determinat aparitia celui mai important pelerinaj ortodox din Romania, o emblema nationala, daca tinem cont de istoric. Insa, nu toti cei din jurul sfintei sunt si iubitori de sfintenie.

Daca analizam, fie si superficial, importantul eveniment national, vom observa ca el poate fi socotit definitoriu pentru societatea romaneasca. Bunaoara, avem sute de mii de oameni care stau ore bune spre a atinge trupul Sfintei Vineri (trad. din greceste a numelui Parascheva). Dintre acestia, unii o fac din credinta si dragoste, cinstind pe Dumnezeu, Cel ce se preamareste si se odihneste intru sfintii sai, carora le daruieste darul nestricaciunii trupului dupa moarte. Altii cer ajutorul sfintei, nadajduind in cuvantul biblic mult poate rugaciunea (de mijlocire) a dreptului inaintea Domnului, care-i socoteste pe sfinti drept prieteni si casnici ai Sai. Altii, stau la rand din considerente de superstitie si ocultism, asteptand cu mainile in san producerea unor minuni predestinate de catre horoscop, ghicitul in cafea sau bobi ori, mai nou pentru vremurile capitaliste, plimbatul portofelului pe la sfintele moaste (denaturare grava a traditiei biblice privind atingerea vesmintelor Mantuitorului). In mod sigur, acesti confrati ortodocsi sunt tot cei care au ingrosat statistica IRES privind talismanele norocoase (21%) si consultarea horoscopului (47%). Iar daca clericii le atrag atentia ca ceva e incorect in "credinta lor" (formula prea des si gresit uzitata), se bosumfla brusc, simtindu-se lezati. Desigur, ma refer la clericii care n-au transformat ei insisi credinta in ocultism, pentru ca, din nefericire, mai sunt (rar) si astfel de cazuri. In randurile "opozitiei", apar tot felul de voci care, nerespectand macar elementarul drept de libertate religioasa, se reped asupra pelerinilor cu invective nedemne de calitatea de semen al pelerinilor: "pupatori de moaste/oase", "inchistati din Evul Mediu", "oligofreni", "turma manipulata" (o lista mai larga cred ca puteti afla in multe comentarii la articolele mele).

Altii, mai sclipitori cu gandirea, incearca o manipulare mai blanda, legand pelerinajul de scaderea nivelului de trai din Romania si, totodata, un fel de cerere disperata de ajutor divin in chestiuni ce tin, de altfel, de competenta autoritatilor: somaj, sanatate, educatie etc. Ei, dar ajunsi aici, sa nu ne formalizam. Sunt, ici colo, politicieni care, avand un dezvoltat simt al mirosirii capitalului electoral, incearca sa se foloseasca de eveniment, fiecare dupa priceperea si calitatea pe care o are. Asemeni ocultistilor si superstitiosilor, ei n-au aflat esenta cinstirii unui sfant: urmarea lui in fapte. Din pacate, nici lumea politica nu duce lipsa de demagogi si farisei, care sunt plini de teorie dar saraci in fapte. Au uitat, saracii, ca a fi intr-o demnitate publica presupune, ca la preotie, nu numai drepturi deosebite, ci si responsabilitati de slujire a "parohiei". Deh, ii este ingaduit ursului sa-si unga labele de la butoiul cu miere dar...sa nu fure butoiul cu totul. In fine, sa nu ratam nici realitatea economiei de p(a)iata. Tot in jurul sfintei vom gasi destui doritori de profit economic, care vad in sfanta Parascheva mai mult un brand economic. Acestia se comporta mercantil, indiferent de prilej: Pasti, Craciun, Zilele Orasului sau Valentine`s Day. Nu e ceva nou. Tot asa a gasit si Hristos la Templul din Ierusalim. Iar Sf. Pavel atrage atentia ca, pentru unii, evlavia este mijloc de castig urat. In mijlocul acestei adunari pestrite, de sute de ani, sfanta Parascheva sta si ne lumineaza spiritual pe toti cu dragoste, asemenea Soarelui, care rasare, din puterea lui Dumnezeu si peste cei rai si peste ce buni.

(Preot Eugen Tanasescu)