Legislatia muncii stabileste ca salariatii raspund patrimonial pentru pagubele materiale produse din vina si in legatura cu munca lor. Totusi, pentru ca un angajator sa poata retine din salariul angajatilor sai, trebuie indeplinite anumite proceduri legale, prevazute de Codul Muncii.

De asemenea, retinerile salariale trebuie sa se incadreze in anumite sume stabilite in prealabil, fie printr-o hotarare judecatoreasca, fie printr-un document semnat atat de angajator, cat si de angajat.

Afla tot ce trebuie sa stii despre procedura care se aplica in cazul retinerilor salariale.

1) Ce fel de prejudicii aduse angajatorului pot conduce la retinerile salariale?

Potrivit consilierului juridic Florin Cioca, consultant in Forumul AvocatNet.ro, exista mai multe conditii ce trebuie indeplinite pentru ca angajatorul sa poata retina din salariul angajatilor sai, acestea fiind prevazute si de Codul Muncii. Astfel, in primul rand, trebuie sa existe o paguba materiala, adica un prejudiciu, o diminuare adusa patrimoniului angajatorului. Aceasta poate rezulta din neexecutarea sau din executarea defectuoasa a obligatiilor contractuale.

"Aici trebuie mentionat faptul ca salariatii nu raspund de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului, adica cele care se produc din cauza conditiilor concrete de la locul de munca", subliniaza juristul. In plus, prejudiciul trebuie sa poata fi determinat la data la care se solicita plata despagubirii sau determinabil in viitor, si sa poata fi usor evaluat in bani. In al doilea rand, paguba trebuie sa fie produsa din vina salariatului.

In consecinta, mentioneaza Cioca, salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute care nu puteau fi inlaturate. Totodata, paguba trebuie sa fie produsa in legatura cu munca angajatilor. Aceasta inseamna ca paguba trebuie sa fie produsa in timpul programului de lucru si in procesul muncii.

"Daca paguba este produsa in afara programului de serviciu sau prin efectuarea unor activitati care nu au legatura cu atributiile din fisa postului si nu au fost efectuate din dispozitia conducatorului locului de munca, atunci nu putem vorbi de raspundere civila contractuala, ci de raspundere delictuala", precizeaza consultantul.

Nu in ultimul rand, dupa cum explica sursa citata, trebuie sa existe o legatura de cauzalitate intre paguba produsa si fapta salariatului, care se poate dovedi prin orice mijloc de proba. Atentie! Nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege.

2) Procedura legala aplicabila in cazul in care angajatii produc daune angajatorului

Atunci cand angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita acestuia recuperarea contravalorii prejudiciului. 

Mai precis, intre angajator si angajat se va incheia o nota de constatare si evaluare a pagubei, de comun acord, in care se va stabili valoarea pagubei si modul de retinere, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.

Potrivit Codului Muncii, contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie. Totusi, in cazul in care cuantumul prejudiciului depaseste aceasta valoare, atunci angajatorul va trebui sa apeleze la instanta de judecata pentru recuperarea lui, dupa cum a precizat Florin Cioca.

Legislatia muncii stabileste, totodata, si procedura aplicabila atunci cand paguba a fost produsa de mai multi salariati. Astfel, in aceste situatii, cuantumul raspunderii fiecaruia se stabileste in raport cu masura in care a contribuit la producerea ei.

"Daca masura in care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinata, raspunderea fiecaruia se stabileste proportional cu salariul sau net de la data constatarii pagubei si, atunci cand este cazul, si in functie de timpul efectiv lucrat de la ultimul sau inventar", subliniaza consultantul.


Citeste continuarea pe avocatnet.ro