Gheorghiță Vlad a vorbit și despre persoanele din București și Ilfov care vor primi ordin de chemare în următoarea perioadă, dar și despre războiul hibrid pe care Rusia îl duce împotriva României. El susține că este convins că rușii nu vor ataca, însă spune că războiul hibrid la care apelează rușii trebuie eliminat.
Cum putem ajuta Republica Moldova în cazul în care este atacată de Rusia?
Gheorghiță Vlad: „Armata română ajută Republica Moldova pentru a-și dezvolta capacitatea defensivă. Avem foarte multe programe de instruire în comun, programe de dezvoltare a capabilităților, oferim asistență armatei Moldovei să-și dezvolte capacitățile de apărare. România continuă să fie un aliat fidel al Republicii Moldova, avem un parteneriat strategic și vom ajuta cu absolut tot Republica Moldova în caz de atac.
În mare parte, da (n.r.: dacă România ar interveni în ajutorul Republicii Moldova ar implica și NATO). Dar nu uitați că avem o lege prin care statul român, în caz de conflict, trebuie să asigure asistență cetățenilor români aflați în afara granițelor naționale. România are instrumentele politice, militare și de altă natură, astfel încât să sprijine Moldova și mai ales cetățenii români din Republica Moldova."
Poarta Focșanilor, punctul vulnerabil al României?
Gheorghiță Vlad: „Poarta Focșanilor este o problemă securitară, la fel ca Suwalki pentru țările baltice și Polonia. Este răzbunarea geografiei. Toate culoarele de mobilitate, toate direcțiile operativ-strategice sunt canalizate de geografia statelor. Pentru noi, Poarta Focșanilor rămâne o vulnerabilitate și avem în planurile noastre toate capabilitățile implicate astfel încât vulnerabilitățile să fie eliminate.
Nu este nicio îngrijorare nici pentru românul care locuiește în Moldova, la fel ca și pentru cel care locuiește în Transilvania sau în zona de sud. Alianța are toată determinarea necesară pentru a nu ceda niciun centimetru din teritoriul aliat. Armata română, cu atât mai mult."
Cât rezistă România dacă este atacată de Rusia? Războiul „cognitiv” dus de ruși
Gheorghiță Vlad: „Din analizele noastre, este puțin probabil ca Federația Rusă să declanșeze un atac asupra unui stat NATO, dar nu este exclus și noi, ca militari, nu putem să excludem toate variantele. Rusia întotdeauna a avut acțiuni sub steag fals, întotdeauna a apăsat pe accelerația războiului hibrid, a folosit narative de domeniul celor despre care am discutat. Deci Rusia va utiliza toate metodele pentru a-și atinge scopurile, în primul rând acela de a distruge Ucraina și a capacității de rezistență a societății ucrainene. Eu nu cred într-un atac asumat al Rusiei direct, sau nu în perioada imediat următoare.
Cred că sunt întrunite toate condițiile pentru a avea o apărare colectivă eficientă.
Da (n.r.: România poate rezista cât a rezistat Ucraina). Astea sunt și motivele pentru care am mai declarat că avem nevoie de o populație pregătită pentru apărare, o industrie națională capabilă să sprijine efortul de război și un plan coerent pentru combaterea dezinformării. Dacă avem aceste trei elemente, o națiune poate să reziste, are capacitatea de a respinge un eventual agresor. Dacă analizați cele trei elemente, o să vedeți că România are capacitate suficientă pentru apărare, pentru că vorbim de o capacitate defensivă suficientă. Nu știu de ce punem în discuție această problemă, pentru că avem o situație de securitate foarte bună, avem parteneri pe care ne bazăm, s-au făcut pași foarte mari în dezvoltarea economică a României. Legislativ, am găsit instrumentele corespunzătoare pentru a ne pregăti populația. Cred că și la nivel societal au fost făcuți foarte mulți pași în ultimii 30 de ani. Ca român, ca militar, eu sunt convins că România are capacitatea."
Care sunt persoanele care vor primi ordin de chemare
În perioada 12-20 octombrie, în București și Ilfov va fi programul Mobex (Mobilizarea și Evaluarea Rezervei de Mobilizare), un exercițiu de mobilizare care nu a mai fost făcut în București din 2013.
Gheorghiță Vlad: „Deja populația României este pregătită, pentru că, în ultimii cinci ani, noi am avut constant acest tip de pregătire pentru rezerva de mobilizare. Numai în decursul acestui an am avut două exerciții de acest tip și urmează cel de-al treilea. O să primească ordin de chemare la mobilizare și oamenii trebuie să se prezinte în termenul alocat. Sunt verificați într-o anumită perioadă de timp.
O să fie luați în evidență de către centrele militare zonale sau județene. În cazul Bucureștiului, de centrul militar al sectorului în care locuiesc. O să li se facă o vizită medicală preliminară pentru activitate, o parte din ei vor fi echipați, vor primi armamentul din dotare, toate mijloacele de protecție, vor fi instruiți corespunzător din punct de vedere al securității. Ulterior sunt planificați să execute o ședință de tragere cu armamentul individual și o ședință de aruncare a grenadelor, dar nu reale. Cred că va fi o refamiliarizare a celor care au satisfăcut serviciul militar, pentru că numai lor li se adresează acest tip de exercițiu.
Este o aritmetică simplă. Dacă un tânăr, în 2007, când statul român a suspendat conscripția, avea 20 de ani, faceți calculele și vedeți cam la ce vârstă se situează fiecare. Media este între 47 și 48 de ani - cei care vor primi ordin de chemare. Exercițiul e planificat pentru o perioadă de 7 la 10 zile, iar fiecare dintre cei care vor fi chemați va fi în postura de a reînvăța statutul de militar nu mai mult de 24 de ore. Surprinzător, n-am avut situații de refuz până acum. Există și o prevedere legală privind anumite sancțiuni, dar până în momentul de față, MApN nu a solicitat aplicarea ei. Cine este interesat verifică în legea 446."
Serviciul militar voluntar, o problemă de securitate națională
Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării: „Am modificat de curând legea pregătirii populației pentru apărare, legea 446 și, într-adevăr, există și acest serviciu de militar în termen voluntar. Noi am vizat această modificare legislativă, în special pentru regenerarea rezervei operaționale, pentru că ați văzut și în spațiul public, au fost foarte multe comentarii că avem o rezervă operațională îmbătrânită. Trebuie să găsim resursele legislative astfel încât să corectăm această problemă.
Eu o consider o problemă de securitate națională. Drept urmare, am introdus acest serviciu care, din punctul meu de vedere, poate fi efectiv începând cu anul viitor, în funcție de alocările bugetare. Bineînțeles, el va fi deschis pentru toți tinerii voluntari și - specific încă o dată, voluntar - să vină să facă un stagiu de pregătire de patru luni. Tineri între 18 și 35 de ani, indiferent de sex, religie sau alte constrângeri sociale. Este vorba de o pregătire militară generală, nu pe specialități, arme sau alte nivele de pregătire, o pregătire militară generală, adică să știe să tragă cu arma, să să orienteze în teren greu, să îmbrace un complet de protecție, practic, să cunoască baza pregătirii militare și o instruire corespunzătoare”.