"SCRISOARE DESCHISĂ
DRAGĂ REMUS,
Îți scriu această scrisoare în calitate de părinte a 5 copii, de vârste diferite, dar cu...cerințe foarte mari! Fiica cea mare a absolvit cu 10 (zece) Științe politice în cadrul SNSPA, cealaltă a MUNCIT zi de zi pentru a absolvi examenul de bacalaureat, iar acum e studentă la Academia de Științe Economice, mai sunt apoi, cei mici...clasa a-IX-a, a-VII-a și a-IV-a! Te gândești tu, Remus, ce bine m-am simțit eu când am văzut că guvernul tău îi lasă pe cei fără bacalaureat să ajungă studenți precum fiica mea?! Te gândești tu, Remus, ce inimă are fiica mea pentru că ai UMILIT-O DUPĂ 4 ANI DE MUNCĂ ÎNCUNUNATĂ DE ABSOLVIREA BACALAUREATULUI?!
Știi, luni – 15 septembrie – mi-am însoțit copii la festivitatea de deschidere a anului școlar! A fost cea mai anostă ceremonie...și, crede-mă, particip la ea de...32 de ani...în diferite ipostaze...elev, profesor, părinte... Triști copiii și părinții, triste și cadrele didactice!
Când îți scriu aceste rânduri, fiul meu de clasa a-VII-a e plecat pentru a-și cumpăra manuale (am să-ți dau bonul de casă ca să-l decontezi)! În fiecare an am făcut lucrul ăsta...și când am crezut că acum va fi ALTFEL...M-AM ÎNȘELAT! EȘTI LA FEL CA ȘI CEILALȚI! NU-ȚI PASĂ DE NIMENI! NICI DE ELEVI, NICI DE PĂRINȚI ȘI NICI DE CADRELE DIDACTICE! Aștept cu nerăbdare ca cel de clasa a-IX–a să se întoarcă cu...surpriza...să văd ce manuale trebuie să-i cumpăr...și apoi alt bon... la clasa a–IV-a nu ai nimic de decontat! Din fericire fiica mea are manualele de la fratele mai mare!
EU SUNT UN CAZ FERICIT! Dar câți sunt ca mine?! Câți părinți pot ține pasul cu cheltuielile impuse de începutul anului școlar?! Știi tu, Remus, câți copii erau încălțați cu teniși și fără șosete?! Știi tu câți erau cu ghiozdanele cusute și "moștenite" de la frații mai mari sau de la vecinii care și-au permis "noutăți"?!
Remus, întâmplător și vremelnic sunt deputat (așa cum și tu ești ministru) și de aceea mi-am permis să-ți vorbesc ca de la părinte la părinte! Nu sunt un nimeni, am ABOLVIT BACALAUREATUL ÎN ANUL ÎN CARE AM TERMINAT LICEUL ȘI AM TERMINAT O FACULTATE LA STAT ...FACULTATEA DE ISTORIE ÎN CADRUL UNIVERSITĂȚII "AL.I.CUZA IAȘI"...am fost profesor zece ani la o școală de cartier care astăzi se desființează datorită INCAPACITĂȚII unei directoare (nu-i pot spune culoarea politică...pentru că mă înroșesc de rușinea ei), dar îți pot spune că mă doare sufletul pentru școala asta! Am muncit acolo, iar cât am fost director...cu mâinele mele și din banii mei am vopsit calorifere, uși, table... pe tine te-ar durea să vezi că primul tău loc de muncă se duce pe "apa sâmbetei"?!
Pentru că sunt părinte a unor copii minunați și pentru că sunt profesor știu că lupoaica nu e vulpe și, mai știu că există regulamente școlare care nu permit elevilor utilizarea de smartphone la școală, fiind impuse amenzi în acest sens!
Pentru că ești părinte sper să înțelegi că locul tău nu e acolo unde ești acum! Nu ai fost capabil să faci viața mai ușoară miilor de elevi, părinți și cadre didactice!
Din respect pentru "meseria" de părinte și din demnitate umană, informează-ți guvernul că pleci pentru că știi că sunt copii care nu au frigider, care n-au internet, care n-au văzut în viața lor un lift, un tren sau...marea...care n-au cu ce se îmbrăca sau încălța... informează-ți colegii că foarte mulți copii nu-și permit uniforme...și foarte mulți părinți plâng pentru că nu-și pot vedea copiii fericiți!
Te rog să înțelegi că nu am nimic personal cu tine ci, încerc să te fac să înțelegi că pe mine și alte mii de părinți NE DOARE! Ne doare pentru că dorim ca, copii noștri să aibă VIITOR ÎN ȚARA LOR!
Și...te invit în satul Bădărăi...din colegiul meu...să vezi acolo smarphone și viteză de net...
Cu deosebit respect,
Prof. Roxana–Florentina Anușca,
Vremelnic și întâmplător deputat, dar până la moarte părinte și profesor!
PNL, BOTOȘANI"
