Profesor dr. Ioan Bradu Iamandescu, È™eful Catedrei de Psihologie Medicală È™i Psihosomatică a UMF "Carol Davila" din BucureÈ™ti, este autorul primului tratat de muzicoterapie din România.
Cum ne putem baza pe muzică atunci când avem probleme medicale? "Muzica posedă proprietatea de a realiza la nivelul creierului modificări în stare să stimuleze zonele de recompensă (stimulate È™i de ciocolată, alcool, mâncare etc). Se produc două tipuri de emoÈ›ii: relaxare, meditaÈ›ie, liniÈ™te interioară (uneori melancolie È™i chiar tristeÈ›e), dar È™i stări de bucurie, elan, triumf È™i stimulare generală a organismului. Aceste două tipuri fundamentale de efecte ale muzicii – efect relaxant È™i efect stimulant – sunt folosite de ascultătorul obiÈ™nuit, sănătos în combaterea stresului (efect relaxant – recuperator), dar È™i în modificarea unei stări dispoziÈ›ionale negative, în special la depresivi. Muzica veselă, tonică – vezi clasicii Haydn, Mozart È™i Beethoven".
Dar muzica poate avea È™i alte efecte. "Poate influenÈ›a toate funcÈ›iile organismului, începând cu tonusul muscular (relaxat sau crescut) È™i terminând cu activitatea tuturor organelor È™i aparatelor. Aceste efecte sunt datorate eliberării unor neuromediatori, ale căror proprietăți (în special stimulante) sunt însoÈ›ite de un efect foarte important al muzicii – antialgic, realizat de endorfine. Acest efect este utilizat în practica medicală în combaterea anxietății È™i a durerii dentare, în pregătirea È™i însoÈ›irea efectuării endoscopiilor, în calmarea durerilor post operatorii, în «netezirea» tratamentelor recuperatorii la bolnavii cu hemipareze, hemiplegii. De asemenea, muzica poate creÈ™te capacitatea de memorizare – muzica barocă creÈ™te randamentul memoriei cu circa 30 la sută, aÈ™a cum a demonstrat o fostă doctorandă de a mea, actualmente lector univ., Liliana Neagu, È™i poate dezvolta gândirea spaÈ›ială, matematică È™i pe cea specifică sintezelor – filosofia, astronomia etc.- numit efectul Mozart".
"Rețete" muzicale
Relaxantă/inductoare de somn
Schumann ("Abends" din Fantesiestucke op.4 nr. 1); Sibelius (Partea I din Simfonia III, fragment); Ceaikovski (Partea a III-a din Simfonia I "Visuri de iarnă", fragment); Dvorak (Primele două părÈ›i din Serenada pentru orchestră de coarde, integral); Beethoven (RomanÈ›a în fa major pentru vioară È™i orchestră, integral); Haendel (Partea I din Concerto grosso op.6 nr.1); Elgar ("Cântec de dimineață", integral).
Pentru stimulare, "energizare"
J.S.Bach (finalul Concertului branderburgic nr. 3); Mozart (Partea a III-a Menuet din Simfonia a 39-a în mi bemol major); Albeniz ("Triana"- suita "Iberia", varianta orchestrală); Mendelssohn-Bartholdy ("Presto saltarello", partea a IV-a din Simfonia a IV-a "Italiana"); Wagner (Preludiu la actul III al operei "Lohengrin"); Chopin (Marea poloneză în la bemol major, versiunea iniÈ›ială pentru pian); Haciaturian ("Dansul săbiilor" din baletul "Gryaneh"); Enescu ("Bourre", din Suita I pentru orchestră); Saint-Saens (finalul Suitei "Carnavalul animalelor"); Ceaikovski (partea a III-a din Simfonia a VI-a "Patetica").
Tratarea astmului bronșic
În terapeutică, muzica are un rol adjuvant terapiei medicamentoase. "Este adevărat, sunt performanÈ›e terapeutice mai reduse, dar fără dezavantajele efectelor secundare ale medicamentelor", spune prof.dr. Iamandescu. Un exemplu îl reprezintă efectul muzicii asupra astmului bronÈ™ic, demonstrat prin înregistrări obiective (probe spirografice) la astmatici. Dar are efect È™i asupra valorilor tensionale, la hipertensivi, care sunt ameliorate în mod semnificativ după ascultare. "Trei dintre doctoranzii mei au realizat astfel de rezultate în cadrul unor teze susÈ›inute la UMF <>, sub conducerea subsemnatului: lector univ. Carmen RăpiÈ›eanu, as. univ. Dr. Ioana Cioca È™i dr. psiholog Florin Popilean".
Cum alegem muzica este întrebarea care apare după aceste demonstraÈ›ii de utilitate.
"Personal, m-am încăpățânat să promovez, în selecÈ›ia temei pieselor muzicale, fragmente orchestrale sau camerale din muzica clasică, romantică È™i a clasicilor secolului al XX-lea: Richard Strauss, Șostacovici, Prokofiev, Debussy, Ravel, Siberius etc. M-am bazat pe cercetările făcute de neurologi reputaÈ›i de la centrul de muzică È™i medicină din Viena, fondat de Herbert von Karajan, precum È™i pe lucrările profesorului ST. Koelsch, care au demonstrat că muzica clasică, în special Mozart, activează între 90 È™i 100 la sută din neuronii scoarÈ›ei cerebrale, realizând un efect maxim asupra sănătății mentale È™i somatice (fizice)".
Funcțiile muzicii
Cum ne influenÈ›ează muzica, chiar dacă nu suntem melomani convinÈ™i? Iată funcÈ›iile ei. EmoÈ›ională: cathartică (relaxare), energetică (dinamizatoare); cognitivă: stimularea imaginaÈ›iei, dezvoltarea gândirii (spaÈ›ială, gândire matematică); fiziologică: activare neuroendocrinoimunologică, modificări somatoviscerale; socială: comunicare, coeziune de grup; pedagogică: dezvoltarea memoriei, favorizarea învățării; terapeutică: efecte anti-distress + efecte eustress, psihice È™i neurologice, chirurgicale, psihosomatice. Studiile au arătat că, chiar dacă nu suntem împătimiÈ›i ai muzicii clasice, efectele sale se produc oricum.
Doctorul Zilei
