O febră uşoară înregistrează 37-380C, cea medie are 38-390C, iar febră acută depăşeşte 390C. Febra ridicată poate fi un semnal al apariţiei unor afecţiuni mai complicate (bronşită acută, sinuzită, gripă, meningită, angină, pneumonie, oreion, scarlatină, rujeolă, rubeolă), fiecare dintre aceste afecţiuni diferenţiindu-se prin anumite simptome caracteristice (tuse, dureri de cap sau de urechi, vărsături, respiraţie greoaie, erupţii pe piele).
La copii, temperatura normală este de 36,4-36,70C, iar febra se consideră la valori care depăşesc 37,30C. Ca urmare a sensibilităţii copiilor la atacul diferitelor virusuri, este posibil ca febra să crească rapid la 390C. Până la venirea medicului se va face o frecţie pe corp cu apă uşor alcoolizată sau bolnavul va fi învelit în cearşafuri umede cu apă şi spirt sau cu cataplasme locale.
Preparate din plante care combat febra
Tratamentele naturiste se fac cu specii de plante medicinale care au efecte antipiretice (antifebrile) şi sudorifice (care produc transpiraţie şi scad temperatura).
În uz intern se recomandă:
- infuzie fierbinte din flori de soc sau de isop, plăcut mirositoare (două linguriţe la 200 ml apă clocotită), din care se beau două ceaiuri pe zi;
- infuzie de salvie (o lingură cu frunze uscate la 250 ml apă clocotită), care se infuzează acoperit 5 minute şi se beau două căni pe zi, una dimineaţa pe stomacul gol şi alta seara, înainte de culcare;
- infuzie de muşeţel (5-10 inflorescenţe la 200 ml apă fiartă), din care se beau trei căni pe zi;
- infuzie de unguraş sau de ţintaură, preparată dintr-o linguriţă cu plantă la 250 ml apă clocotită, care se bea în cursul zilei, repartizată în 4 reprize;
- infuzie de pedicuţă sau de coada-calului (câte o lingură cu herbă la 250 ml apă în clocot); se infuzează 2-5 minute şi se beau câte 2-3 căni pe zi;
- infuzie de pelin (10 g flori uscate la un litru de apă fiartă şi infuzată 5 minute), din care se bea o cană pe zi;
- infuzie din petale uscate de floarea-soarelui (două linguriţe la 250 ml apă în clocot), din care se consumă câte două căni pe zi;
- decoct de podbal (o linguriţă rasă de rădăcini uscate şi mărunţite la 250 ml apă rece); se macerează 12 ore, se fierbe două minute şi se consumă 1-2 ceşti, în funcţie de intensitatea febrei;
- infuzie din amestec de flori de soc (4,5 părţi), flori de tei (două părţi), flori de muşeţel (1,5 părţi), rizomi de pir (o parte) şi herbă de isop (0,5 părţi); din amestec se ia o lingură, care se infuzează 4-5 minute în 250 ml apă clocotită, se strecoară, se îndulceşte şi se beau 2-3 ceaiuri calde pe zi, din care unul seara, la culcare, având efect în provocarea transpiraţiei abundente, scăderea febrei, prevenirea gripei sau răcelilor, dezinfectarea căilor respiratorii şi creşterea rezistenţei organismului contra microbilor;
- decoct din flori de soc (20 g), flori de tei (20 g), herbă de păpădie (20 g), frunze de pătlagină (15 g), scoarţă de salcie (15 g) şi conuri de hamei (15 g); din amestec se ia o lingură la 250 ml apă rece, se fierbe 10 minute, se infuzează 3-5 minute şi se beau 2-3 ceaiuri pe zi;
- infuzie din amestec de creţişoară (trei linguri), schinel (trei linguri), coada-şoricelului (două linguri), verbină (două linguri), frunze de merişor (o lingură); din amestec se ia o lingură la 250 ml apă rece, se fierbe 5 minute, se infuzează acoperit 10 minute şi se beau 2-3 ceaiuri pe zi;
- vin din amestec de isop, vâsc, lichen de Islanda şi scoarţă de salcie (câte 20 de grame), care se macerează 8 zile într-un litru de vin dulce şi se beau câte 3 păhărele mici pe zi;
- tinctură din 20 g herbă de ţintaură, macerată 8 zile în 100 ml alcool; se consumă câte 30-40 de picături, de 2-3 ori pe zi;
- sirop natural de zmeură, din care se ia câte o lingură de 2-3 ori pe zi, nediluat cu apă;
- bitter suedez, consumat intern (1-3 linguri turnate în ½ cană de ceai, înainte şi după mese).
Tratamente pentru uz extern
- comprese din frunze de tarhon macerate în oţet, aplicate peste noapte la încheieturile de la mâini şi glezne, pentru copii şi bătrâni;
- ulei de măghiran, preparat prin macerarea plantelor proaspete în ulei de floarea-soarelui, cu care se masează pieptul şi în jurul gâtului;
- băi din plante cu făină de muştar (30 g la 3 litri apă), flori de lavandă (30 g la 5 litri apă) şi stroc de fân (800 g la 5 litri apă);
- frecţie cu tinctură de ardei iute şi seminţe de muştar, în cazul durerilor musculare la adulţi;
- aplicarea unei perne, plină cu pedicuţă, pe locurile cele mai dureroase.
Alimentaţia în perioada febrilă
La debut se recomandă un repaus alimentar absolut, consumând numai lichide sub formă de ceaiuri şi sucuri de mere, lămâi, portocale, grepfrut, varză albă şi sfeclă roşie. Urmează supe de legume, cartofi, pâine, biscuiţi, salate de legume (lactucă, castraveţi, vinete, păstăi de fasole), fructe (struguri, lămâi, pepeni), lapte cald, cafea.
Se exclud carnea, grăsimile, conservele, ouăle, alimentele grase, oţetul, murăturile, sosuri cu ardei iute, fripturile şi prăjelile, brânzeturile, îngheţatele, băuturile alcoolice şi cele reci.
Regimul de viaţă
Se recomandă:
- fricţionarea corpului de 2-3 ori pe zi cu un prosop din in sau cânepă, îmbibat în soluţie (1:1) de oţet şi apă sau în soluţie alcoolică diluată, după care se înveleşte cu o pătură;
- aplicarea de comprese reci cu apă şi puţin oţet, puse pe frunte şi pe mâini (schimbate la intervale de 20 minute), şi chiar împachetarea generală în cearşafuri înmuiate în apă rece şi stoarse, schimbate la intervale de 30 de minute, de 2-3 ori pe zi;
- băi de picioare cu apă caldă, în care se toarnă esenţă de pin sau decoct de salvie şi de fân;
- aplicarea pe talpa piciorului a unui strat din foi de ceapă, după care se încalţă cu sosete înmuiate în oţet diluat şi ţinute peste noapte.
(prof. univ. dr. Constantin I. MILICĂ)
