Orice modificare a pulsului, aparent fără motiv, poate ridica suspiciunea unei aritmii cardiace. Iar fibrilaţia atrială e cea mai frecventă afecţiune cardiovasculară care modifică ritmul cardiac. Mai mult decât atât, alături de hipertensiune, fibrilația este principala cauză a accidentului vascular!
Aritmiile sunt semnale de alarmă
1 din 4 adulţi peste 40 de ani dezvoltă o aritmie pe parcursul vieţii, în special fibrilație. În România, cam 200.000 de persoane suferă oficial de această boală, estimându-se că numărul lor va crește simțitor și alarmant pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte. Din nefericire, doar o zecime dintre persoanele cu fibrilaţie atrială sunt tratate corect.
"Conform raportului OMS privind starea sănătăţii în ţările lumii, România se găseşte, în ultimii 20 de ani, pe o pantă ascendentă a mortalităţii. Ucigaşul numărul unu sunt bolile cardiovasculare. Cea mai mare rată de mortalitate la grupa de vârstă 25-64 de ani este dată de boala cerebrovasculară (accidentul vascular cerebral)", spune dr. Anca Dan, vicepreședinta Asociației de Pacienți cu Aritmii (A.P.A.).
Vestea bună este că fibrilația atrială se poate trata cu succes. Însă pentru aceasta este nevoie de un tratament corect, prescris de un medic specialist. "Prevenirea bolii şi a morţii prin boală începe de la baza piramidei, educând întreaga populaţie. Nu este niciodată prea devreme să învăţăm să ne ferim de boală", adaugă dr. Anca Dan. Din nefericire, cei mai mulţi dintre pacienţi află că au o aritmie abia după ce au făcut deja un accident vascular cerebral.
CARE-I RISCUL? O inimă în fibrilație nu poate pompa la fel de mult sânge ca una normală. Manifestările ei fac camerele superioare ale inimii, numite atrii, să tremure. Este motivul pentru care "un puls neregulat ar trebui să ridice întotdeauna suspiciunea de fibrilație atrială, dar pentru diagnostic e necesară o înregistrare EKG", după cum spune prof. dr. Gheorghe Andrei Dan, vicepreşedintele Societăţii Internaţionale de Farmacoterapie Cardiovasculară.
Trebuie menționat și că fibrilația favorizează acumularea sângelui în inimă, cauzând formarea cheagurilor, adesea foarte mari, care blochează circulaţia sângelui către creier. Tot ea e de vină pentru 1 din 5 atacuri vasculare cu consecințe severe, adesea permanente, precum pierderea vorbirii sau paralizia. Iar probabilitatea decesului este de 25% în prima lună şi 50% în primul an, după accident.
unica.ro
