Alegerile prezidenţiale de astăzi sunt primele care au loc decalat faţă de alegerile parlamentare, după modificarea Constituţiei din 2003, şi se vor desfăşura în 21.706 secţii de votare, dintre care 3.359 speciale.
În cursa pentru preşedinţie se află 12 candidaţi. Aceştia sunt, în ordinea de pe buletinul de vot: Crin Antonescu (PNL), Mircea Geoană (PSD), Kelemen Hunor (UDMR), Traian Băsescu (PD-L), Sorin Oprescu (independent), George Becali (PNGCD), Ovidiu Cristian Iane (Partidul Ecologist Român), Eduard Manole (independent), Corneliu Vadim Tudor (PRM) , Remus Cernea (Partidul Verzilor), Constantin Ninel Potîrcă (independent), Constantin Rotaru (Partidul Alianţa Socialistă).
Potrivit Legii, sistemul electoral folosit pentru alegerea Preşedintelui României este sistemul electoral majoritar, iar modul de scrutin este cel uninominal. Astfel, este ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi pe listele electorale. În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur, care va avea loc pe 6 decembrie. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
Primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale are loc astăzi, la 22 noiembrie. În aceeaşi zi, românii îşi vor putea exprima, prin referendum, şi opţiunea pentru un Parlament unicameral, cu maximum 300 de membri. Campania electorală s-a încheiat sâmbătă, 21 noiembrie 2009, în preziua alegerilor, ora 7.00. Potrivit Legii pentru alegerea preşedintelui, continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat este considerată contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei.
Tot la 21 noiembrie, se afişează la sediul fiecărei secţii de votare câte un buletin de vot, vizat şi anulat, după caz, de preşedintele biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.
Pe 22 noiembrie, votarea începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00.
La prezidenţialele din 2009 sunt 41 de circumscripţii electorale la nivel judeţean, o circumscripţie la nivelul Capitalei şi una care va reprezenta diaspora.
Pentru alegerile de astăzi au fost organizate 21.706 secţii de votare, dintre care: 18.053 de secţii permanente, 3.359 de secţii speciale, dintre care 71 în unităţi sanitare, la care se adaugă 294 de secţii în străinătate.
Numărul persoanelor care au drept de vot este de 18.317.920 de cetăţeni români
Autorităţile au informat că au fost tipărite peste 22 de milioane de buletine de vot, dintre care 20.859.123 de buletine pentru secţiile permanente, 1.227.992 de buletine pentru cele speciale şi 600.000 pentru secţiile din străinătate. Numărul de buletine tipărite pentru secţiile permanente a fost calculat în funcţie de numărul alegătorilor aflaţi pe liste plus 10%.
În cazul în care alegătorii care se află în imposibilitatea de a vota, aflându-se în spital sau acasă, aceştia pot solicita urna mobilă, de la secţia de votare la care sunt arondaţi, doar dacă se află în localitatea de domiciliu. Secţiile speciale de votare nu beneficiază de urnă mobilă, a precizat pentru NewsIn, purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ.
La alegerile prezidenţiale vor fi folosite ştampile personalizate pentru fiecare secţie de votare, pe care vor fi trecute numele judeţului şi numărul secţiei de votare. De asemenea, în fiecare secţie vor fi distribuite câte cinci ştampile de vot.
Au drept de vot cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv. Fiecare alegător votează la secţia de votare unde este arondat potrivit domiciliului. Alegătorul care, în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu, votează numai la secţiile de votare speciale, constituite, de regulă, în gări, autogări, aerogări şi în campusurile universitare.
Alegătorul trebuie să prezinte actul de identitate membrilor biroului electoral al secţiei de votare. Prin act de identitate se înţelege: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării.
Dacă alegătorul votează la o secţie de votare specială, trebuie să completeze o declaraţie pe proprie răspundere privind faptul că nu a mai votat şi nu va mai vota la altă secţie de votare, nici pentru alegerea preşedintelui României, nici la referendumul naţional din 22 noiembrie. Formularul declaraţiei îi va fi înmânat de către preşedintele secţiei de votare sau de membrul desemnat de acesta.
