Fondurile europene, care reprezintă cea de a treia sursă de finanţare non-credit a economiei ţării noastre, au ajuns, după zece luni, la 1,87 miliarde euro, rata de absorbţie fiind de 9,72%, scrie bursa.ro.
În aceste condiţii, probabilitatea ca sumele intrate sub formă de inves-tiţii sau fonduri structurale şi de coeziune să depăşească, în acest an, remiterile este destul de redusă, ceea ce face ca românii aflaţi peste hotare şi care trimit bani în ţară să reprezinte principalii finanţatori ai economiei noastre, care nu solicită returnarea fondurilor oferite.
Investiţiile străine directe în ţara noastră se poziţionau cu cel puţin un miliard deasupra remiterilor, în ultimii ani de dinainte de criza financiară din perioada 2008-2009. Astfel, în 2005, ISD-urile depăşeau 5,2 miliarde euro, în timp ce sumele trimise în ţară erau de aproape 4 miliarde de euro. Diferenţa a crescut, în anul următor, investiţiile fiind aproape duble faţă de remiteri (9 miliarde euro, comparativ cu 5 miliarde euro). În 2007, fluxul de ISD-uri s-a diminuat la 7,2 miliarde euro, în timp ce remiterile au continuat să crească, până la 5,8 miliarde euro.
În anul 2008, când investiţiile străine care au intrat în ţara noastră au atins nivelul maxim, de 9,5 miliarde euro, o evoluţie similară au avut şi sumele trimise în ţară, care au ajuns la 6,7 miliarde euro.
Prăbuşirea investiţiilor, din anul următor, a avut corespondent şi în rândul remiterilor, sumele ajungând la valori apropiate (3,49 miliarde euro, în cazul ISD-urilor, respectiv 3,46 miliarde euro, în cazul remiterilor).
Evoluţia descendentă a continuat, în cazul ambelor surse de finanţare, inves-tiţiile înregistrând, însă, un ritm mai accelerat, ceea ce a făcut ca, începând cu anul 2010, fluxul de ISD-uri să se situeze sub cel al remiterilor.
Sumele care intră în ţara noastră de la cetăţenii care lucrează în alte state finanţează, în principal, consumul, investiţiile care se realizează din aceşti bani având loc, cu precădere, în domeniul imobiliar, a precizat Cătălin Păuna, economist senior al Biroului de la Bucureşti al Băncii Mondiale. Domnia sa consideră că este nevoie de crearea unor mecanisme care să canalizeze aceste fonduri în instrumente care oferă randamente mai ridicate.
"România ar avea nevoie de intermediari care să direcţioneze banii trimişi de către conaţionalii noştri aflaţi în străinătate în obiective de investiţii care să creeze o valoare adăugată mai ridicată, atât pentru respectivele persoane, cât şi pentru societate, decât generează, în prezent, remiterile", a declarat Cătălin Păuna. Reprezentantul Băncii Mondiale a menţionat că ţările care au o experienţă îndelungată în obţinerea acestor tipuri de fonduri au reuşit să dezvolte astfel de sisteme şi a arătat că şi în ţara noastră se încearcă realizarea unei platforme care să informeze persoanele care au emigrat cu privire la posibilităţile de investiţii pe care aceasta le oferă.
Reducerea sumelor trimise în ţară de către conaţionalii noştri aflaţi în străinătate este provocată de încetinirea activităţii economice în Europa, unde lucrează foarte mulţi dintre aceştia, ne-a explicat Cătălin Păuna. "O altă cauză pentru reducerea remiterilor o reprezintă reîntregirea, peste hotare, a familiilor, însă aceasta nu se manifestă, încă, în România, decât într-o măsură foarte redusă", a subliniat domnia sa.
Remiterile către ţara noastră urmează să se situeze, anul viitor, la un nivel comparabil cu cel de anul aces-ta, având în vedere că estimările indică o evoluţie foarte modestă pentru activitatea economică în Europa în 2013, consideră economistul, conform surseu citate.
