Fondurile europene, care reprezintă cea de a treia sursă de finanţare non-credit a economiei ţării noastre, au ajuns, după zece luni, la 1,87 miliarde euro, rata de absorbţie fiind de 9,72%, scrie bursa.ro.
În aceste condiÅ£ii, probabilitatea ca sumele intrate sub formă de inves-tiÅ£ii sau fonduri structurale ÅŸi de coeziune să depăşească, în acest an, remiterile este destul de redusă, ceea ce face ca românii aflaÅ£i peste hotare ÅŸi care trimit bani în Å£ară să reprezinte principalii finanÅ£atori ai economiei noastre, care nu solicită returnarea fondurilor oferite.
InvestiÅ£iile străine directe în Å£ara noastră se poziÅ£ionau cu cel puÅ£in un miliard deasupra remiterilor, în ultimii ani de dinainte de criza financiară din perioada 2008-2009. Astfel, în 2005, ISD-urile depăşeau 5,2 miliarde euro, în timp ce sumele trimise în Å£ară erau de aproape 4 miliarde de euro. DiferenÅ£a a crescut, în anul următor, investiÅ£iile fiind aproape duble faţă de remiteri (9 miliarde euro, comparativ cu 5 miliarde euro). În 2007, fluxul de ISD-uri s-a diminuat la 7,2 miliarde euro, în timp ce remiterile au continuat să crească, până la 5,8 miliarde euro.
În anul 2008, când investiÅ£iile străine care au intrat în Å£ara noastră au atins nivelul maxim, de 9,5 miliarde euro, o evoluÅ£ie similară au avut ÅŸi sumele trimise în Å£ară, care au ajuns la 6,7 miliarde euro.
PrăbuÅŸirea investiÅ£iilor, din anul următor, a avut corespondent ÅŸi în rândul remiterilor, sumele ajungând la valori apropiate (3,49 miliarde euro, în cazul ISD-urilor, respectiv 3,46 miliarde euro, în cazul remiterilor).
EvoluÅ£ia descendentă a continuat, în cazul ambelor surse de finanÅ£are, inves-tiÅ£iile înregistrând, însă, un ritm mai accelerat, ceea ce a făcut ca, începând cu anul 2010, fluxul de ISD-uri să se situeze sub cel al remiterilor.
Sumele care intră în Å£ara noastră de la cetăţenii care lucrează în alte state finanÅ£ează, în principal, consumul, investiÅ£iile care se realizează din aceÅŸti bani având loc, cu precădere, în domeniul imobiliar, a precizat Cătălin Păuna, economist senior al Biroului de la BucureÅŸti al Băncii Mondiale. Domnia sa consideră că este nevoie de crearea unor mecanisme care să canalizeze aceste fonduri în instrumente care oferă randamente mai ridicate.
"România ar avea nevoie de intermediari care să direcÅ£ioneze banii trimiÅŸi de către conaÅ£ionalii noÅŸtri aflaÅ£i în străinătate în obiective de investiÅ£ii care să creeze o valoare adăugată mai ridicată, atât pentru respectivele persoane, cât ÅŸi pentru societate, decât generează, în prezent, remiterile", a declarat Cătălin Păuna. Reprezentantul Băncii Mondiale a menÅ£ionat că ţările care au o experienţă îndelungată în obÅ£inerea acestor tipuri de fonduri au reuÅŸit să dezvolte astfel de sisteme ÅŸi a arătat că ÅŸi în Å£ara noastră se încearcă realizarea unei platforme care să informeze persoanele care au emigrat cu privire la posibilităţile de investiÅ£ii pe care aceasta le oferă.
Reducerea sumelor trimise în Å£ară de către conaÅ£ionalii noÅŸtri aflaÅ£i în străinătate este provocată de încetinirea activităţii economice în Europa, unde lucrează foarte mulÅ£i dintre aceÅŸtia, ne-a explicat Cătălin Păuna. "O altă cauză pentru reducerea remiterilor o reprezintă reîntregirea, peste hotare, a familiilor, însă aceasta nu se manifestă, încă, în România, decât într-o măsură foarte redusă", a subliniat domnia sa.
Remiterile către Å£ara noastră urmează să se situeze, anul viitor, la un nivel comparabil cu cel de anul aces-ta, având în vedere că estimările indică o evoluÅ£ie foarte modestă pentru activitatea economică în Europa în 2013, consideră economistul, conform surseu citate.
