Rând pe rând, diverse ţări au semnat acest document contoversat, anul trecut primind şi susţinerea SUA, Canada, Coreea de Sud.
Ca şi în cazul proiectelor SOPA şi PIPA din SUA (care au provocat recent prima grevă pe internet, cu susţinători precum Wikipedia, Google sau DEXonline.ro), ACTA se transformă într-o uriaşă formă de cenzură online, de presiuni şi controale la adresa internauţilor, din partea unei companii sau organizaţii, fără mandat judecătoresc, scrie jurnalul.ro.
Nu se cunosc toate prevederile acestui document (forma finala, ratificata), diferite detalii fiind publicate totuşi pe anumite site-uri sau au ieşit la iveală cu ocazia unor conferinţe.
Astfel, anumite clauze din documentul ACTA stipulează obligarea furnizorilor de servicii de internet să ofere informaţii despre "suspecţii" de încălcare a copyright-ului fără un mandat judecătoresc, facilitând astfel industriei muzicale/cinema etc intentarea de procese şi suspendarea site-urilor. De asemenea, susţinătorii drepturilor omului şi specialişti în politici online/digitale arată faptul că ACTA poate duce şi la controale pe aeroporturi asupra laptopurilor şi telefoanelor mobile după "fişiere şi documente care ar încălca drepturi de autor".
Potrivit AP, documentul ACTA a fost semnat ieri de ţări precum Polonia, Finlanda, România, Franţa, Irlanda, Italia, Portugalia sau Grecia.
