Plenul comun al Senatului si Camerei Deputatilor a dat aviz favorabil, luni dupa-amiaza, propunerii presedintelui Klaus Iohannis de organizare a unui referendum pe tema continuarii luptei anticoruptie.

Parlamentarii au votat in unanimitate propunerea seful de stat, anunta televiziunile de stiri.

In scurt timp, avizul dat de Legislativ va ajunge la Palatul Cotroceni, urmand ca Iohannis sa stabileasca intrebarea si data la care va avea loc referendumul.

Inaintea votului, parlamentarii au dezbatut acest subiect circa 40 de minute. Senatorii si deputatii PNL si PMP au declarat ca ei sustin fara rezerve organizarea plebiscitului, in timp ce membrii USR au cerut eliminarea unor sugestii incluse de PSD in raportul Comisiilor juridice, relateaza News.ro. Totusi, avizul a fost acordat fara motificari la raportul intocmit de Comisii, de asemenea unul favorabil.

CITEȘTE ȘI: "Zi neagră pentru muzica românească: Marius Bațu și Gabriel Cotabiță s-au stins..."

Si social-democratii s-au aratat in favoarea referendumului, insa au spus ca nu sunt de acord cu motivatiile presedintelui pentru organizarea lui.

Au fost si cateva dispute legate de costuri. PSD a sustinut ca aceasta cheltuiala nu era prevazuta in bugetul de stat pe anul 2017, in timp ce ALDE a argumentat ca acesti bani ar fi putut fi investiti mai degraba in spitala mobile, precizeaza Realitatea TV. Costurile organizarii referendumului pe justitie sunt estimate la 30-50 de milioane de euro.

Dupa votul din Parlament, Klaus Iohannis va putea demara procedurile privind organizarea referendumului si va trebui sa stabileasca si intrebarea de pe buletinele de vot.

Precizam ca membrii Comisiilor juridice au inclus in raport sugestia ca intrebarea sa respecte Constitutia, deciziile CCR si recomandarile Comisiei de la Venetia.

Klaus Iohannis a declansat pe 24 ianuarie procedura privind organizarea referendumului pe justitie si a transmis Parlamentului o scrisoare pe aceasta tema. Presedintele a luat decizia dupa ce Guvernul a publicat controversatele ordonante privind modificarea Codurilor Penale si gratierea. Aceasta din urma a fost transformata, totusi, in proiect de lege, iar cea dintai a fost abrogata dupa masivele proteste de strada din tara noastra.