Spuneam atunci că cel puţin trei persoane cunoşteau situaţia fetiţei- doi vecini şi mama ei. Dacă de la străini nu ne putem aştepta la gesturi eroice, chiar dacă erau cei care o mai găzduiau pe micuţă atunci când fugea de acasă, omeneşte am fi avut alte aşteptări de la mamă. Pentru că a fost martor tăcut al cumplitelor experienţe trăite de copilă, dar femeia nu a avut curaj să denunţe nenorocirea poliţiştilor din Flămânzi.
Odată cu cititorii noştri, ne-am întrebat şi noi de ce? De ce numai tatăl, Mihai L., un individ de 31 de ani, a fost trimis în judecată pentru viol în formă continuată iar concubina lui şi mama fetiţei a rămas acasă şi nu suportă rigorile legii? Pentru că, aşa cum spuneau şi cititoriii noştri, în primul rând femeia, ca mamă, trebuia să reacţioneze, împinsă de instinctul matern şi de dorinţa de a-şi salva copiii.
"Aşa cum văd eu lucrurile, este la fel de vinovată ca şi individul ăla pentru că văzut ce se întâmplă şi nu a făcut nimic. Când veneau asistenţii sociali acasă, de ce nu le-a spus nimic? A aşteptat atâta timp ca altcineva să se sesizeze", susţinea un cititor.
Pentru a răspunde acestei întrebări, am cerut lămuriri de la specialişti. Legea este de partea femeii, spun aceştia. Mai exact, procurorii susţin că în primul rând legislaţia cuprinde aşa numita "cauză de impunitate", prevăzută de art. 264 alin. 3 din Codul penal, care arată că "favorizarea săvârşită de soţ sau de o rudă apropiată nu se pedepseşte". Or în acest caz s-a considerat că individul, tatăl fetiţelor, nu putea fi denunţat de mama victimei, mai ales că şi viaţa ei era în pericol.Firesc se naşte întrebarea dacă viaţa unei femei este mai importantă decât a copiilor ei, însă anchetatorii spun că şi femeia era grav afectată. Mai mult: "neinstruită, analfabetă, dezorientată".
"Şi femeia este vizibil traumatizată, abrutizată, deoarece era constant ameninţată de concubin cu moartea, cu violenţe, cu incendierea casei. Ca atare, s-a temut să facă ceva, mai ales că mai avea şi alţi copilaşi şi era la mâna lui. În plus, vorbim de o femeie neinstruită, analfabetă, dezorientată", explică procurorii botoşăneni pentru Ştiri.Botoşani.Ro.
Totuşi, femeia care se afla în aceeaşi cameră în care fiica ei cea mare era violată şi care nu a putut interveni de frică, a reuşit să se împotrivească asistenţilor sociali care veniseră să ia copiii. Mai exact, asistenţii sociali din Flămânzi au încercat de trei ori să ia copilele din casă şi să le ducă la un centru pentru minori.
"De fiecare dată mama s-a împotrivit, deşi i s-a explicat că situaţia ei financiară nu îi permite îngrijirea copiilor. A refuzat să i se ia copiii, cel mai probabil forţată de către concubinul ei", susţine Dan Oloeriu, primarul oraşuluI Flămânzi.În prezent, cele patru fetiţe, cu vârste între 6 luni şi 11 ani, sunt tot într-un centru de protecţie a minorului şi vor rămâne acolo până când o rudă din familia extinsă îşi va asuma responsabilitatea întreţinerii lor, în condiţiile în care mama nu prezintă încredere că s-ar putea descurca cu ele.
Practica judiciară cunoaşte însă şi situaţii în care şi mamele victimelor au fost trimise în judecată. Este "cazul Coşula", în care pe lângă individul de 59 de ani care viola sistematic o copilă de 8 ani, contra unor bunuri pe care fetiţa le ducea acasă şi cu care îşi întreţinea familia, a fost trimisă în judecată şi mama ei, pentru complicitate la trafic de minori în formă continuată, complicitate la viol în formă continuată precum şi pentru infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului. Şi mătuşa copilei, cea care de altfel a iniţiat exploatarea sexuală a fetiţei, este judecată pentru trafic de minori în formă continuată.
La fel s-a întâmplat şi în "cazul Dimăcheni", în care mama a patru copii, abuzaţi fizic şi sexual de un cioban şi complicii lui, a fost trimisă în judecată pentru rele tratamente aplicate minorilor.
