De aceea, regimul comunist l-a purtat prin închisori sau l-a Å£inut sub supraveghere, temându-se de influenÅ£a pe care părintele o câÅŸtigase în rândul drept-credincioÅŸilor ce îi căutau cuvântul plin de înÅ£elepciune ca pe o oază într-un deÅŸert. S-au povestit multe despre viziunile sale, dar ÅŸi despre vindecările pe care le putea face. Însă unele dintre cele mai interesante profeÅ£ii, mărturisite de cei care au fost martori ai rostirii acestora, au fost în legătură cu soarta ţării ÅŸi a oamenilor ei.
"ZdreanÅ£a roÅŸie, secera ÅŸi ciocanul, steaua cu cinci colÅ£uri o să dispară, dar va veni steaua cu ÅŸase colÅ£uri, anarhia, ÅŸi va fi vai ÅŸi-amar de lume", spunea Arsenie Boca, în 1940, despre ascensiunea comunismului, dar ÅŸi despre ce îi va urma acestuia.
"Oamenii îÅŸi vor pierde speranÅ£a"
"VeÅ£i vedea ÅŸi veÅ£i înÅ£elege spurcăciunea peste tot în jurul vostru: la serviciu, în magazine, în instituÅ£iile statului, în conducerea lui ÅŸi, mai ales, în politică. Din nefericire, ea va intra pe furiÅŸ chiar ÅŸi în sânul Bisericii, murdărind unele suflete de aici. Aproape că oamenii îÅŸi vor pierde speranÅ£a. Doar cei care îÅŸi vor păstra credinÅ£a adevărată vor fi salvaÅ£i ÅŸi mare va fi atunci Slava lui Dumnezeu peste ei", dezvăluie Radu Cinamar, în cartea "Viitor cu cap de mort – în culisele puterii", profeÅ£iile părintelui Arsenie.
Anul trecut, la împlinirea a 20 de ani de la moartea lui Arsenie Boca, peste 40.000 de români au venit în pelerinaj la mormântul părintelui, aflat la mănăstirea Prislop
Dintr-o altă mărturie, dată de călugăriÅ£a Septimia MăniÅŸ, aflăm lucruri tulburătoare pe care Arsenie Boca le-a prevăzut ÅŸi pe care, astăzi, părem a le trăi aievea: "Îmi pare rău de voi că sunteÅ£i căzuÅ£i în credinţă. VeÅ£i cădea din cauza fricii. Frica-i de la diavol, nu vă fie frică pentru a vă salva sufletele. Vor veni vremuri foarte grele, dar toate sunt îngăduite de la Dumnezeu. Vor cădea ÅŸi cei aleÅŸi. Îmi pare rău că sunteÅ£i cei de pe urmă. Vă vor cerne. Vor pune impozite, taxe ÅŸi alte îngrădiri. Vă vor lua totul!".
Şi-a prezis data propriei morţi
În anii ’80, Arsenie Boca a prevăzut prăbuÅŸirea sistemului comunist, dar ÅŸi violenÅ£a schimbărilor din România, după cum avea să declare unul dintre credincioÅŸii care îl mai vizitau în vremea în care părintele lucra la pictura din Biserica Drăgănescu: "Spunea că toate celelalte ţări vor face paÅŸnic trecerea de la comunism la capitalism, numai România va face trecerea prin vărsare de sânge ÅŸi vor muri mulÅ£i. L-am întrebat pe părinte dacă voi muri ÅŸi eu (…) Mi-a spus că nu voi muri la revoluÅ£ie, dar că «Äƒsta » (n.r. – CeauÅŸescu) va muri în ziua de Crăciun. A completat: Åži voi muri ÅŸi eu cu vreo trei săptămâni înaintea lui". Arsenie Boca avea să treacă la cele veÅŸnice în ziua de 4 decembrie 1989, fix cu trei săptămâni înainte de execuÅ£ia cuplului CeauÅŸescu.
E înmormântat la Mănăstirea Prislop
Născut la 29 septembrie 1910, în localitatea hunedoreană VaÅ£a de Sus, cu numele de Zian Boca, viitorul monah a absolvit Academia de Teologie din Sibiu în anul 1933. Dând dovadă de mare talent ÅŸi la pictură, primeÅŸte o bursă pentru studii la Academia de Arte Frumoase din BucureÅŸti.
Mormântul părintelui Arsenie Boca de la Mănăstirea Prislop este îngrijit ÅŸi cinstit de toÅ£i credincioÅŸii care ajung aici ca într-un adevărat pelerinaj
După ce este trimis de mitropolitul Nicolae Bălan la Muntele Athos, pentru a deprinde tainele călugăriei, îÅŸi începe viaÅ£a de monah în 1939, la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, primind numele de Arsenie. În scurtă vreme, devine renumit ca mare duhovnic, dar ÅŸi ca iniÅ£iator al “miÅŸcării de reînviere duhovnicească.
Între 1948 ÅŸi 1956 este arestat, încarcerat ÅŸi schingiuit în mai multe rânduri de autorităţile comuniste, deranjate de faima ÅŸi de influenÅ£a lui printre credincioÅŸii creÅŸtini. I se interzice să slujească la altar ÅŸi, în ciuda celor două licenÅ£e avute, nu-i este îngăduit să lucreze decât ca pictor bisericesc.
Moare la 4 decembrie 1989, cu trei săptămâni înainte de execuÅ£ia lui CeauÅŸescu, exact aÅŸa cum prevăzuse, fiind înmormântat la Mănăstirea Prislop, Hunedoara, unde fusese stareÅ£ cu jumătate de secol înainte, scrie Libertatea.
