Suceveanul de 32 de ani din comuna Dorneşti, Cornel Cernoschi, devenit celebru după ce a revendicat Moldova, pe motiv că ar fi urmaşul lui Ştefan cel Mare, şi-a extins pretenţiile şi asupra Ţării Româneşti şi a Ardealului. Pe rolul Tribunalului Suceava se află un dosar în care Cornel Cernoschi dă în judecată Preşedinţia României, Guvernul, Senatul, Camera Deputaţilor şi statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi solicită înfiinţarea unei noi instituţii, numită "Statul Român", care să aibă în administrare toate proprietăţile publice din România.
Suceveanul nu se opreşte aici, Cornel Cernoschi solicitând ca instanţa să emită o hotărâre prin care el să fie numit în funcţia de preşedinte al "Statului Român" şi al proprietăţilor publice din România şi să i se acorde bunuri cu titlu gratuit pentru a-şi putea exercita această funcţie. Instanţele sucevene vor judeca cerea lui Cornel Cernoschi la începutul lunii aprilie 2011.
Cornel Cernoschi invocă "testamentul în formă mistică a lui Ştefan cel Mare"
Dacă la prima încercare de a revendica Moldova, de la începutul anului 2010, suceveanul susţinea că a depus această cerere pe motiv că bunica lui i-a spus că este moştenitorul lui Ştefan cel Mare, de data aceasta el invocă "testamentul în formă mistică" lăsat de domnitorul Moldovei. Cernoschi aminteşte de celebrul citat "Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu este a voastră, ci a urmaşilor voştri, ş-a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul veacurilor".
De asemenea, dacă iniţial revendica şi Ţara Românească "doar dacă se poate", de data aceasta suceveanul din Dorneşti a găsit şi motivul pentru care o astfel de cere ar fi întemeiată.
"Întrucât Ştefan cel Mare a fost rudă cu Vlad Ţepeş, rezultă că eu sunt şi urmaşul lui Vlad Ţepeş şi revendic şi proprietăţile publice din Ţara Românească", se arată în cererea de chemare în judecată. De data aceasta, Cornel Cernoschi merge şi mai departe şi revendică şi Ardealul, pe motiv că "Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş se trag din Ardeal".
Suceveanul vrea proprietăţi şi de pe teritoriul Ucrainei şi Republicii Moldova, însă doar dacă acest lucru este posibil!
Suceveanul explică faptul că proprietăţile pe care le revendică sunt situate pe actualul teritoriu al României, dar şi pe teritoriul Republicii Moldova şi al Ucrainei. Cu toate acestea, Cornel Cernoschi pare a fi înţelegător şi spune că revendică proprietăţile din Republica Moldova şi Ucraina doar dacă acest lucru este posibil.
"Proprietăţile publice pe care le revendic sunt posedate de către pârâţi începând cu data de 22 decembrie 1989 fără nici un drept, încălcând legea, dând acea lovitură de stat împotriva soţilor Ceauşescu, eu la acea vreme fiind prea mic pentru a lupta împotriva lor. Dacă nu ar fi fost acea lovitură de stat din decembrie 1989, Ceauşescu ar mai fi trăit câţiva ani, conducând această ţară, iar mai apoi, când eu aş fi împlinit vârsta de 18 – 23 de ani, mi-ar fi predat în administrare proprietăţile publice", se mai arată în cererea lui Cornel Cernoschi.
El susţine că ar fi în stare să conducă "Statul Român", explicând că Ştefan cel Mare a condus Moldova de la vârsta de 24 de ani, iar Vlad Ţepeş a condus Ţara Românească, prima dată, la vârsta de 17 ani.
"M-am adresat unei zeiţe, nicidecum unei curve care să îmi ceară banii anticipat, înainte de a-mi face dreptate"
Când vine vorba de evaluarea proprietăţilor pe care le revendică, suceveanul spune că aceasta nu este cu putinţă "iar dacă evaluarea proprietăţilor publice pe care le revendică ar fi posibilă, ar fi prea costisitoare şi totuşi nu ar fi realistă". Cernoschi arată că el nu cere titlu de proprietate, el având doar cerinţa ca proprietăţile publice respective să i se dea în administrare cât timp va trăi.
Cornel Cernoschi solicită să i se facă dreptate, fără a i se cere să treacă valoarea proprietăţilor şi fără să plătească taxa de timbru, deoarece "cum bine ştiţi, dumneavoastră, magistraţii, sunteţi plătiţi din banii de la bugetul de stat, care este format din taxele şi impozitele pe care le plătim noi, societatea civilă. (...) Dacă dumneavoastră, magistraţii, aţi fi fost independenţi şi v-aţi fi autogospodărit singuri, din venituri proprii, atunci aş fi fost de acord să trec valoarea obiectului şi să plătesc taxa de timbru". El mai spune că nu este de acord să plătească taxa de timbru pe motiv că îşi plăteşte taxele şi impozitele.
"Nu sunt de acord să trec nici o valoare şi nici să plătesc taxe suplimentare pentru a vă face dumneavoastră datoria de a face dreptate, care intră în sarcinile de serviciu".
Mai mult, Cornel Cernoschi găseşte şi o altă modalitate de a explica motivul pentru care refuză să plătească taxa de timbru: "conform legendei, justiţia este o fecioară reprezentată de zeiţa Temis, o fecioară legată la ochi, cu o balanţă într-o mână, iar în cealaltă o sabie. Eu, subsemnatul, prin această cerere m-am adresat unei zeiţe, nicidecum unei curve care să îmi ceară banii anticipat, înainte de a-mi face dreptate".
În cele din urmă, Cornel Cernoschi precizează că nu el este cel care trebuie să demonstreze că este "urmaşul urmaşilor lui Ştefan cel Mare", ci cei care contestă acest lucru.
Sursa: Monitorul de Suceava
