Suceveanul de 32 de ani din comuna DorneÅŸti, Cornel Cernoschi, devenit celebru după ce a revendicat Moldova, pe motiv că ar fi urmaÅŸul lui Åžtefan cel Mare, ÅŸi-a extins pretenÅ£iile ÅŸi asupra Ţării RomâneÅŸti ÅŸi a Ardealului. Pe rolul Tribunalului Suceava se află un dosar în care Cornel Cernoschi dă în judecată PreÅŸedinÅ£ia României, Guvernul, Senatul, Camera DeputaÅ£ilor ÅŸi statul român, prin Ministerul FinanÅ£elor Publice, ÅŸi solicită înfiinÅ£area unei noi instituÅ£ii, numită "Statul Român", care să aibă în administrare toate proprietăţile publice din România.
Suceveanul nu se opreÅŸte aici, Cornel Cernoschi solicitând ca instanÅ£a să emită o hotărâre prin care el să fie numit în funcÅ£ia de preÅŸedinte al "Statului Român" ÅŸi al proprietăţilor publice din România ÅŸi să i se acorde bunuri cu titlu gratuit pentru a-ÅŸi putea exercita această funcÅ£ie. InstanÅ£ele sucevene vor judeca cerea lui Cornel Cernoschi la începutul lunii aprilie 2011.
Cornel Cernoschi invocă "testamentul în formă mistică a lui Åžtefan cel Mare"
Dacă la prima încercare de a revendica Moldova, de la începutul anului 2010, suceveanul susÅ£inea că a depus această cerere pe motiv că bunica lui i-a spus că este moÅŸtenitorul lui Åžtefan cel Mare, de data aceasta el invocă "testamentul în formă mistică" lăsat de domnitorul Moldovei. Cernoschi aminteÅŸte de celebrul citat "Moldova n-a fost a strămoÅŸilor mei, n-a fost a mea ÅŸi nu este a voastră, ci a urmaÅŸilor voÅŸtri, ÅŸ-a urmaÅŸilor urmaÅŸilor voÅŸtri în veacul veacurilor".
De asemenea, dacă iniÅ£ial revendica ÅŸi Å¢ara Românească "doar dacă se poate", de data aceasta suceveanul din DorneÅŸti a găsit ÅŸi motivul pentru care o astfel de cere ar fi întemeiată.
"Întrucât Åžtefan cel Mare a fost rudă cu Vlad Å¢epeÅŸ, rezultă că eu sunt ÅŸi urmaÅŸul lui Vlad Å¢epeÅŸ ÅŸi revendic ÅŸi proprietăţile publice din Å¢ara Românească", se arată în cererea de chemare în judecată. De data aceasta, Cornel Cernoschi merge ÅŸi mai departe ÅŸi revendică ÅŸi Ardealul, pe motiv că "Åžtefan cel Mare ÅŸi Vlad Å¢epeÅŸ se trag din Ardeal".
Suceveanul vrea proprietăţi ÅŸi de pe teritoriul Ucrainei ÅŸi Republicii Moldova, însă doar dacă acest lucru este posibil!
Suceveanul explică faptul că proprietăţile pe care le revendică sunt situate pe actualul teritoriu al României, dar ÅŸi pe teritoriul Republicii Moldova ÅŸi al Ucrainei. Cu toate acestea, Cornel Cernoschi pare a fi înÅ£elegător ÅŸi spune că revendică proprietăţile din Republica Moldova ÅŸi Ucraina doar dacă acest lucru este posibil.
"Proprietăţile publice pe care le revendic sunt posedate de către pârâÅ£i începând cu data de 22 decembrie 1989 fără nici un drept, încălcând legea, dând acea lovitură de stat împotriva soÅ£ilor CeauÅŸescu, eu la acea vreme fiind prea mic pentru a lupta împotriva lor. Dacă nu ar fi fost acea lovitură de stat din decembrie 1989, CeauÅŸescu ar mai fi trăit câÅ£iva ani, conducând această Å£ară, iar mai apoi, când eu aÅŸ fi împlinit vârsta de 18 – 23 de ani, mi-ar fi predat în administrare proprietăţile publice", se mai arată în cererea lui Cornel Cernoschi.
El susÅ£ine că ar fi în stare să conducă "Statul Român", explicând că Åžtefan cel Mare a condus Moldova de la vârsta de 24 de ani, iar Vlad Å¢epeÅŸ a condus Å¢ara Românească, prima dată, la vârsta de 17 ani.
"M-am adresat unei zeiÅ£e, nicidecum unei curve care să îmi ceară banii anticipat, înainte de a-mi face dreptate"
Când vine vorba de evaluarea proprietăţilor pe care le revendică, suceveanul spune că aceasta nu este cu putinţă "iar dacă evaluarea proprietăţilor publice pe care le revendică ar fi posibilă, ar fi prea costisitoare ÅŸi totuÅŸi nu ar fi realistă". Cernoschi arată că el nu cere titlu de proprietate, el având doar cerinÅ£a ca proprietăţile publice respective să i se dea în administrare cât timp va trăi.
Cornel Cernoschi solicită să i se facă dreptate, fără a i se cere să treacă valoarea proprietăţilor ÅŸi fără să plătească taxa de timbru, deoarece "cum bine ÅŸtiÅ£i, dumneavoastră, magistraÅ£ii, sunteÅ£i plătiÅ£i din banii de la bugetul de stat, care este format din taxele ÅŸi impozitele pe care le plătim noi, societatea civilă. (...) Dacă dumneavoastră, magistraÅ£ii, aÅ£i fi fost independenÅ£i ÅŸi v-aÅ£i fi autogospodărit singuri, din venituri proprii, atunci aÅŸ fi fost de acord să trec valoarea obiectului ÅŸi să plătesc taxa de timbru". El mai spune că nu este de acord să plătească taxa de timbru pe motiv că îÅŸi plăteÅŸte taxele ÅŸi impozitele.
"Nu sunt de acord să trec nici o valoare ÅŸi nici să plătesc taxe suplimentare pentru a vă face dumneavoastră datoria de a face dreptate, care intră în sarcinile de serviciu".
Mai mult, Cornel Cernoschi găseÅŸte ÅŸi o altă modalitate de a explica motivul pentru care refuză să plătească taxa de timbru: "conform legendei, justiÅ£ia este o fecioară reprezentată de zeiÅ£a Temis, o fecioară legată la ochi, cu o balanţă într-o mână, iar în cealaltă o sabie. Eu, subsemnatul, prin această cerere m-am adresat unei zeiÅ£e, nicidecum unei curve care să îmi ceară banii anticipat, înainte de a-mi face dreptate".
În cele din urmă, Cornel Cernoschi precizează că nu el este cel care trebuie să demonstreze că este "urmaÅŸul urmaÅŸilor lui Åžtefan cel Mare", ci cei care contestă acest lucru.
Sursa: Monitorul de Suceava
