Legislaţia românească are tot felul de prevederi care, de cele mai multe ori, se dovedesc a fi inutile. Una dintre acestea este obligativitatea ca toate maşinile să fie dotate cu trusă de prim ajutor.
Asta în condiţiile în care, pentru 99% dintre şoferi, cunoştinţele de prim ajutor se rezumă la cele 2-3 întrebări specifice din testele de la examinarea teoretica ori din ce-au văzut la televizor, în seriale de tipul "Anatomia lui Grey", adică foarte apropiate de zero. Or în materie de prim ajutor problema e de-a dreptul sensibilă. Principiul "poţi face orice, că-l ajuţi" nu stă în picioare şi de cele mai multe ori e mai bine să soliciţi ajutor de specialitate decât să intervii şi să produci "pagube" iremediabile.
Botoşănenii, românii în general, nu sunt educaţi în ceea ce priveşte primul ajutor sau intervenţia în caz de urgenţă. În şcoli elevii prea puţin despre primul ajutor, prea puţin despre cum se circulă pe stradă, prea puţin despre cum trebuie să acţioneze în caz de catastrofă. Pe ici, pe acolo se mai fac exerciţii de evacuare cu pompierii, mai trec strada de mână cu poliţiştii rutieri şi cam atât.
Ce spune legea!
În condiţiile cvasi-inutilităţii trusei şi stingătoarelor se poate considera că obligativitatea acestora nu este altceva decât o altă taxă impusă şoferilor, obligaţi să le cumpere, deşi nu le folosesc. Asta şi pentru că la controalele în trafic se verifică inclusiv aceste aspecte, iar nerespectarea legii, aşa cum este ea, atrage amenzi.Comisarul Ionuţ Apostol, de la Serviciul Poliţiei Rutiere Botoşani, spune că legea este clară în acest caz:
"Trebuie să ştii măsurile de prim ajutor, pentru că le ai şi la examen, şi trebuie să avem trusă. În cazul în care se modifică legea, o vom aplica aşa cum se modifică. Se mai dau amenzi pentru lipsa trusei din când în când, dar nu facem o ţintă din asta. Valoarea amenzii este de 210 lei în 48 de ore, adică două puncte de penalizare. Dacă nu se achită în 48 de ore, e dublu", explică reprezentantul Poliţiei Rutiere, comisar Ionuţ Apostol.
Potrivit legii, orice maşină trebuie să fie dotată cu două triunghiuri reflectorizante, trusă medicală şi stingător de incendiu. Stingătoarele de pe maşini, în cele mai multe dintre cazuri, sunt nişte spray-uri apte să stingă doar câteva coli aprinse de hârtie.
Teoria e teorie, practica e diferită!
Nu puţine au fost cazurile în care au ars maşini, iar stingătoarele nu au făcut faţă. În august, un incendiu izbucnea la motorul unui autoturism ce rula în staţiunea Mamaia. Presa constănţeană relata la momentul respectiv că s-au folosit 11 extinctoare pentru a se încerca limitarea incendiului, dar în final, autoturismul a fost distrus în proporţie de 80%.
Col. Radu Anton, şeful Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani, subliniază că extinctoarele sunt eficiente în cazul incendiilor incipiente."Stingătorul nu e pentru atunci când ia foc toată maşina. Atunci, se consumă substanţa dintr-o maşină de intervenţie. Este bună pentru scurtcircuitele de la cabluri, pentru diverse spargeri de furtun, atunci când să aprinde combustibilul scurs din acel furtun. Ele sunt eficiente. În plus, noi le mai spunem la oameni că uneori şi o pătură udă e suficientă, o haină udă, veche, cu care se înăbuşă flacăra. Dacă nu erau utile, nu erau produse, nu erau omologate. Asta n-o facem noi, pompierii, ci la nivelul autorităţilor naţionale", explică Radu Anton.
L-am întrebat pe şeful IJSU Botoşani dacă a remarcat vreodată cazuri în care stingătoarele auto să fi reuşit să limiteze incendii izbucnite în trafic. "Bineînţeles. Inclusiv eu am avut o situaţia din asta şi stingătorul a fost foarte util", ne asigură col. Radu Anton. Pe de altă parte, existenţa unui stingător, fie el şi performant, nu garantează succesul în caz de incendiu. Asta pentru că instruirea posesorului se rezumă, în cel mai fericit caz, la citirea unei etichete.
La fel este şi în cazul truselor de prim ajutor. Posesia unei astfel de truse nu îl transformă pe conducătorul auto în salvator şi nici nu îl califică în efectuarea unor manevre care pot fi deosebit de riscante, făcând mai mult rău decât bine.
Avem truse, dar nu prea le folosim!
Medicii Mihai Muraru şi Cristian Simionescu, de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Botoşani, spun că nu au remarcat ca la vreun eveniment rutier la care au intervenit să fi fost vreun participant la trafic care să fi acordat primul ajutor victimelor.
"Nu ţin minte să fi găsit vreodată vreun pansament care să nu fi fost pus de unul de-al nostru. Există reticenţă din partea martorilor şi de a sta de vorbă cu cadrele medicale, ei spun că au sunat la 112 şi şi-au făcut datoria. Mai mult de atât nici nu se bagă. Ar fi bine însă măcar să ne spună atunci când sună la 112 câte victime sunt, dacă respiră, să ştim şi noi ce maşini trimitem la locul accidentului", susţine medicul Mihai Muraru, director medical al SJA.
Potrivit acestuia, din truse s-au eliminat pipele Guedel- pentru că prea puţini ştiau exact cum să le folosească, să nu facă mai mult rău, şi garourile, pentru că nu se mai folosesc la oprirea sângerării.
"Garouri se mai folosesc atunci când există o amputaţie şi pui garou la bont pentru a nu pierde sânge. Altfel, pansamentele şi substanţele de curăţare au rămas în truse, dar trebuie schimbate la o anumită perioadă", explică medicul Mihai Muraru.
Medicul Cristian Simionescu spune că acele pansamente sunt bune atunci când vorbim de plăgi minore, o zdrelitură, o excoriaţie.
"Eu am găsit odată un pansament, aplicat de soţia şoferului pe o plagă frontală. Deci comprese mai găsim, dar niciodată nu am găsit hemoragii masive oprite de participanţii la trafic. Cred totuşi că ar fi nevoie de cursuri de prim ajutor, făcute sub supravegherea unor specialişti. Nu intervenim doar ca să ne aflăm în treabă. Ori chiar ştim ce avem de făcut şi facem, ori nu ne băgăm", susţine medicul Cristian Simionescu.
"La şcoala de şoferi faci două ore de instruire în primul ajutor"
Valentin Vechiu, lider sindical al instructorilor auto din Botoşani, crede că şi dacă 20% dintre şoferi ştiu cum să folosească o trusă de prim ajutor sau un stingător, tot ar fi bine.
"Şi o singură viaţă dacă salvezi, e mai bine decât niciuna. La şcoala de şoferi faci două ore de instruire în primul ajutor, însă eu cred că astfel de ore ar trebui să se facă într-un spaţiu specializat, cu personal specializat. Ar fi de preferat să se pună însă accentul pe instruirea în măsuri de prim ajutor din şcoală, din clasele de liceu măcar. Nu e o investiţie foarte mare acea trusă de prim ajutor. Pe de altă parte, orice maşină care vine din afară vine cu trusă, stingător şi triunghiuri. De ce la noi ar fi altfel?", susţine Valentin Vechiu.
Şcoala nu mai face instruire în aceste domenii. Mai există "Sanitarii pricepuţi", acele concursuri organizate de Crucea Roşie şi "Prietenii pompierilor", organizat de IJSU, în cadrul cărora participaţii acumulează cunoştinţe importante şi mult peste media de cunoaştere a populaţiei. Din păcate, numărul celor angrenaţi este tot mai mic din lipsă de fonduri.Iniţiative legislative ce aşteaptă dezbaterea
Pe acest fond, în urmă cu mai bine de un an, senatorul Valeriu Todiraşcu a lansat o iniţiativă legislativă de eliminare a amenzilor aplicate pentru lipsa sau expirarea trusei medicale şi a stingătorului de incendiu, "existența acestora fiind irațională, inutilă și abuzivă", după cum susţinea el.
"Trusa medicală, aşa cum este concepută şi omologată astăzi: nu poate salva şi nu a salvat nicio viaţă. Poate fi folosită cel mult la pansarea unei zgârieturi. Ceea ce se află în trusa de prim ajutor omologată nu le este de folos reanimatorilor profesioniști şi cu atât mai puţin unor şoferi care nu au cunoştinţele teoretice şi practice necesare pentru acordarea primului ajutor în caz de accident major. Dotarea trusei de prim ajutor nu poate servi în cazul unui traumatism major, iar în cele minore se poate aștepta venirea salvării sau se pot utiliza mijloace improvizate sau dotări voluntare şi nu impuse de lege. Primul ajutor în caz de accident de circulaţie poate fi acordat, în mod util, numai de persoane special antrenate pentru acest scop. Un şofer obişnuit nu poate diferenţia un stop cardiac de un leşin şi ar risca să agraveze un traumatism toracic prin efectuarea unui masaj cardiac inutil", explică senatorul în expunerea de motive.
În prezent, iniţiativa sa este înregistrată la Senat pentru dezbatere.
Recent, 37 de parlamentari au înaintat o altă propunere legislativă, de modificare a Legii educaţiei, prin care disciplina "Noţiuni de prim ajutor" ar putea deveni obligatorie în învăţământul preuniversitar şi universitar. Iniţiatorii propunerii, aflată în consultare publică la Camera Deputaţilor până pe 30 decembrie, îşi motivează acest demers prin necesitatea ca fiecare individ să ştie să acţioneze atunci când se află în faţa unei urgenţe medicale sau să cunoască modalităţile de a evita sau reacţiona în faţa unui pericol cu potenţial vital."Actuala pregătire necorespunzătoare a populaţiei privind acordarea primului ajutor e cauzată în primul rând de slaba eficienţă a actualelor programe. De cele mai multe ori avem de-a face cu o abordare superficială şi sumară în cadrul orelor de dirigenţie, biologie sau educaţie fizică sau cu predarea sporadică de către diverse organizaţii sau persoane. Scopul legii este de a corecta aceste deficienţe şi de a introduce noţiunile de prim-ajutor ca disciplină obligatorie de studiu", se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.
Care dintre cele două proiecte va fi aprobat primul, urmează să vedem în viitorul mai mult sau mai puţin apropiat. Până atunci, însă, în cazul în care sunteţi martorul unui accident, interveniţi numai dacă aveţi cunoştinţe solide de prim ajutor. Ce vedem la TV nu ne este de ajutor!
