Foarte apropiat după 1982 de Elena Ceauşescu, aflat însă mereu şi în spatele lui nea Nicu, Bobu a stat după Revoluţie câţiva ani la închisoare, iar apoi a dispărut din peisaj, încercând să-şi ascundă urmele., scrie Libertatea.
Născut pe 22 februarie 1927, în comuna Vârfu Câmpului (judeţul Botoşani), Emil Bobu s-a înscris la 18 ani în Partidul Comunist, aspect care avea să-i modeleze fundamental destinul.
De meserie strungar, Bobu “a ars" repede etapele ascensiunii în ierarhii, în 1961 ajungând deja membru în Marea Adunare Naţională. De aici până la funcţia de ministru şi apropiat al cuplului Ceauşescu nu a mai fost decât un pas.
Cei care l-au cunoscut şi care au scris de-a lungul timpului despre el l-au supranumit “sluga perfectă a soţilor Ceauşescu.
Din dorinţa de a-i fi pe plac fie Elenei, fie lui nea Nicu, Bobu ajunsese să aprobe din cap orice început de frază al celor doi, fără să mai aştepte finalul enunţului. Acuzat în ianuarie 1990 de genocid, alături de alţi “grei" ai PCR - Manea Mănescu, Tudor Postelnicu şi Ion Dincă -, Bobu a fost condamnat iniţial la închisoare pe viaţă, ulterior pedeapsa fiind schimbată în doar 10 ani de detenţie. A ieşit mult mai repede, după câţiva ani, pe caz de boală, şi a avut grijă să răspândească zvonul că s-a retras la ţară.
Rudele din Botoşani vizitate de Libertatea au confirmat doar că Bobu a mai trecut o singură dată prin Vârfu Câmpului, acum mai bine de 15 ani, când i s-a dat în proprietate un hectar de pădure. După căutări intense, a fost găsit cel care a fost mâna dreaptă a Ceauşeştilor chiar în Bucureşti, într-un bloc cu patru etaje situat în zona Floreasca din Capitală.
Ca toată lumea, şi Bobu are de tras de pe urma ultimei ierni, care i-a adus pe luna ianuarie o întreţinere de fix 294,84 de lei pentru locuinţa sa, singura cu gratii la geamuri, deşi este situată la etajul 1.
Citeste mai mult pe Libertatea.
