Toamna anului 2015 a adus în judeţ un adevărat "cutremur", odată cu descinderile anchetatorilor şi ulterior arestarea preventivă a unor oameni de afaceri botoşăneni precum şi a unui fost inspector în cadrul Oficiului Naţional de Jocuri de Noroc- Filiala Nord- Est.

În martie 2016, procurorii DNA- Serviciul Teritorial Suceava au dispus trimiterea în judecată a celor doi afacerişti botoşăneni, Viorel Dănuţă şi Costel Calistru, a fostului inspector Ioan Teodorescu, precum şi a altor persoane, inclusiv un avocat botoşănean şi un ofiţer de poliţie, în aşa-numitul "Dosar al păcănelelor".

Cercetările nu s-au oprit însă, astfel că parte din dosar a fost disjunsă şi preluată de anchetatorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Şi asta deoarece în timpul anchetei DNA, după cum spun surse judiciare, au apărut suspiciuni în privinţa săvârşirii de alte infracţiuni ce ţin de activitatea DIICOT.

Ca atare, cercetările au fost declinate celeilalte unităţi de parchet. Mai exact, ar fi vorba de constituirea unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală cu consecinţe deosebit de grave precum şi infracţiuni prevăzute de legea specială ce organizează activitatea jocurilor de noroc.

De altfel, anchetatorii au păstrat sechestrul pe aparatele de tip slot-machine, incriminate ca fiind ilegale. Încă de la începutul lunii ianuarie 2016, procurorii DNA au dispus indisponibilizarea şi instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra aparatelor de joc tip slot machine identificate cu ocazia perchezițiilor domiciliare ce au avut loc în noiembrie 2015, la cele 28 puncte de lucru ale societăţilor Trans Expres şi DV Consulting, administrate în fapt de către Viorel Dănuţă, aparatele din patru punctele de lucru ale societăţii Panayotiss, administrată de Costel Calistru şi aparatele din alte patru puncte de lucru ale societăţii Marsesi, administrată de Silviu Spiridon, toate aceste aparate fiind exploatate fără respectarea legislației în domeniu.

În altă ordine de idei, în cauza ce se judecă la Curtea de Apel Suceava, ANAF s-a constituit iniţial parte civilă în cauză cu suma de 3.668.537,60 lei, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat de cei trei oameni de afaceri, în solidar cu cele patru societăţi. Ulterior, însă, ANAF a menţionat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 5.220.611,20 lei, reprezentând prejudiciul material cauzat bugetului consolidat al statului după recalcularea lui potrivit probelor administrate în cauză.