Înţepăturile de inimă sunt frecvente, dar în majoritatea cazurilor sunt inofensive. Stresul, lipsa de calciu şi spasmosfilia, efortul fizic şi intelectual intens, dar şi mesele copioase pot provoca înţepături scurte de inimă, palpitaţii şi dificultăţi respiratorii. În celelalte cazuri poate fi vorba despre dureri intercostale şi boli pulmonare.

Atacuri de panică şi de inimă

"Stresul, emoţiile puternice, examenele, supărările sunt responsabile, de cele mai multe ori, de înţepăturile de inimă specifice tinereţii. Aceste manifestări nu sunt periculoase şi cedează după administrarea calmantelor, anxioliticelor. Apa cu zahăr este un mit şi este eficientă doar în caz de hipoglicemie, în acele momente important este ca pacientul să rămână nemişcat", explică conf. dr Florin Mitu.

 În cazul în care înţepăturile de inimă sunt provocate de spasmofilie sau de atacuri de panică, se va trata lipsa de calciu şi de magneziu, minerale necesare unei contracţii normale a muşchiului inimii.

De asemenea, înţepăturile de inimă pot fi simptome ale bolilor endocrine, în special hipertiroidie, dar şi ale bolilor pulmonare, precum pneumoniile, bronşitele şi bronhopneumoniile. Aceste afecţiuni nu trebuie neglijate, întrucât pot degenera în miocardită, inflamaţie a muşchiului inimii care, netratată corect, poate duce la insuficienţă cardiacă.

Risc pentru şoferi şi cei care stau mult timp la birou

Nevralgiile intercostale sau aşa-zisul "junghi" intercostal reprezintă cele mai frecvente cauze ale durerilor de inimă, dar şi motive de panică. Aceste dureri retrosternale (resimţite în spatele sternului) apar pe fondul unor mişcări bruşte, la schimbările de temperatură sau pot fi provocate de reumatism şi de inflamaţii ale articulaţiilor dintre coaste şi stern.

"Predispuşi sunt cei care petrec foarte mult timp la birou, în faţa calculatorului, sau şoferii, care stau tensionaţi într-o poziţie fixă o perioadă mai lungă de timp. Şi sportivii pot acuza astfel de junghiuri, din cauza mişcărilor bruşte şi traumatismelor pe care le pot suferi în timpul antrenamentelor", adaugă specialistul. Junghiurile intercostale se tratează cu antiinflamatoare pastile sau unguente.

Semnele durerii cardiace

În timp ce înţepăturile de inimă cauzate de alte boli decât cele cardiace sunt de scurtă durată, localizate într-un punct fix şi dispar la schimbarea poziţiei, durerea de natură cardiacă acoperă o suprafaţă mai mare a pieptului şi, de cele mai multe ori, iradiază spre interiorul umărului, braţului şi mâinii stângi.

În plus, durerea anginoasă durează în jur de zece minute, iar dacă depăşeşte o jumătate de oră, intervine riscul de infarct miocardic, caz în care durerile sunt însoţite de transpiraţii reci, hipotensiune, ameţeli şi asfixiere. Bărbaţii fumători, cu obezitate abdominală şi funcţii de conducere sunt cei mai predispuşi la infarct miocardic.

TESTE NECESARE

EKG, ecografie, radiografie

Orice tip de durere la nivelul inimii, mai ales la cei care au antecedente în familie, trebuie investigate de un cardiolog care va face o serie de testări.

Iniţial se va efectua un consult clinc, medicul va asculta inima şi în cazul în care va depista anumite modificări, indiferent de natura lor, zgomote, trepidaţii, va solicita efectuarea electrocardiogramei (EKG).

Dacă şi acest examen va releva modificări ale ritmului inimii, următorul pas va fi realizarea unei radiografii pulmonare sau a unei ecocardiografii.

"Ecografia inimii permite examinarea şi măsurarea cavităţilor inimii, dar şi frecvenţa fluxurilor de sânge. Pe de altă parte, radiografia toracică stabileşte dacă modificările inimii sunt de natură pulmonară", explică conf. dr Florin Mitu.

Totodată, dacă în urma examenului clinic şi a electrocardiogramei nu se constată modificări ale ritmului inimii, pacientul va trebui să-şi facă analizele de sânge, pentru a depista eventualele carenţe de calciu şi de magneziu.
(www.doctorulzilei.ro)