OCTAVIAN LIVIU SOVAN
www.jurnalulbtd.ro
Scrisoare deschisa Domnului Mihai Tibuleac,
Preşedinte al Consiliului Judetean Botosani
Au trecut cateva zile de la anuntarea rezultatelor evaluarii activitatii directoarei Muzeului Judetean Botosani, a doamnei Lucica Parvan. Este democratic si legal, dar Comisia, poate din necunoasterea realitatilor, nu a luat în consideratie cateva aspecte pe care le aduc la cunostinta dumneavoastra si a opiniei publice, în calitatea mea de consilier cu probleme de arheologie în cadrul Direcţiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National.
Este cunoscut faptul că Muzeul de istorie din Botosani era considerat, la categoria sa de institutie de rang judeţean, la inaugurarea din 1977, cel mai bun din tara, ulterior, prin activitatea sa mai ales stiintifica si in domeniul salvarii patrimoniului arheologic sa devina cap de afis prin promovarea pentru prima data in Romania a ceea ce azi se numeşte sapatura arheologica preventiva, salvandu-se astfel institutiile muzeale si nu numai, in conditiile in care statul comunist trecuse la autofinantarea unitatilor din cultura.
De atunci însa, lucrurile au degenerat, ajungandu-se, sub directoratul doamnei Parvan si nu numai, la dezastrul in care se afla Muzeul din Botosani.
1. Printre functiile muzeului, deci raţiunea sa de a exista, se numara si depozitarea, expunerea si cercetarea stiintifică a bunurilor din patrimoniul propriu. Din pacate, în ultimii 10-12 ani, desi au fost descoperite mii de noi piese exceptionale din sapaturile arheologice, ele stau în depozite, nefiind utilizate in expozitia de baza, spre paguba potentialilor vizitatori, desi am propus aceasta doamnei Parvan in repetate randuri. Au fost solicitate piese din necropola de la Mihalaşeni la o expoziţie continentală la Milano- I Goti- sau la Cotroceni, pentru o expozitie privind crestinismul din Romania, dar la Botosani aceleasi piese nu sunt demne de a fi expuse. Sa nu uitam ca pentru sapaturi, studiu si restaurare s-au cheltuit sume mari din bugetul statului, iar acum artefactele zac inutile.
2. Daca inainte de 1989 Muzeul dispunea de un colectiv de 5 arheologi proprii şi 5-6 arheologi pe care ii aduceam de la alte muzee si institute de cercetare din tara pentru efectuarea sapaturilor arheologice preventive, astazi, prin politica sistematica a doamnei Parvan de a stopa cercetarea arheologica din judetul nostru nu mai avem posibilitatea de a efectua asemenea sapaturi, intrucat domnia sa a angajat personal cu duiumul, dar a refuzat să angajeze arheologi profesionisti. In aceste conditii sunt nevoit, pentru derularea activitatilor specifice impuse de legislatia care protejeaza patrimoniul arheologic, sa apelez la institutii de profil din judeţele vecine.
3. Cu exceptia asezarii getice fortificate din sec. V-III a. Chr. de la Cotu Copalau, pe care am cercetat-o în 2003-2004, contrar voinţei doamnei Parvan, domnia sa a refuzat sa aloce bani pentru cercetarile arheologice sistematice din judet. Nu mai avem bani pentru istoria noastră natională, caci asa vor interesele doamnei Parvan.
4. Una dintre publicatiile stiintifice importante ale arheologiei romanesti, revista HIERASUS, nu a mai fost editata din 2001, lipsind astfel cercetarea romanească de numeroase studii rezultate ca urmare a sapaturilor arheologice mai vechi si mai noi din judet. Aceeasi aversiune fată de tot ce înseamna arheologie a dus la stoparea schimbului de carte stiintifică cu institutii similare din Europa, îngreunand activitatea viitoarelor generatii de cercetatori stiintifici.
5. Doamna Parvan a reusit o altă performantă jenanta pentru institutia muzeala, prin stoparea definitiva a Sesiunilor stiintifice anuale ale Muzeului Judetean, actiune de mare traditie si onoare prin care isi exprima potentialul sau de cercetare. Pana si un oras mic, precum Barladul, organizeaza sesiuni stiintifice anuale, după ce si-a infiinţat o retea muzeala exceptională, cat tot judetul Botosani. Dar acolo director este un arheolog, nu o profesoara de filozofie.
6. Desi legile o obligau în mod explicit pe doamna Parvan sa aloce banii necesari pentru publicarea a trei volume importante (din care una, cea privind necropola de la Mihalaşeni, a fost nominalizata pentru Premiul Vasile Parvan al Academiei Romane) rezultate ca urmare a sapaturilor efectuate cu fondurile muzeului, a refuzat acest lucru, trimitandu-mă la... primariile din Stancesti, Copalau sau Mihalaseni. Dupa ce 6 arheologi au lucrat din greu la cele trei santiere timp de 30 de ani, după ce miile de piese descoperite au fost restaurate si desenate de restauratori si desenatori, la care se adauga sutele de muncitori care au lucrat pe santiere la dezvelirea cetatilor, necropolelor si asezarilor respective, cu totii platiti cu bani grei de la bugetul statului, doamna Parvan refuza finalizarea cercetarii, desi legea specifica clar această obligatie. Pai atunci poate ar fi legal ca doamna sa scoată banii cheltuiti de pomană de stat din buzunarul propriu, ca de efortul atator oameni si institutii oricum nu-i pasa!
Domnule Presedinte, cele cateva din mai multele fapte mentionate mai sus sunt foarte grave din punctul de vedere al functionalităţii muzeului si se consideră abuzuri in serviciu contra intereselor publice si persoanelor si care ar fi trebuit luate în consideratie de Comisia pentru evaluarea activităţii doamnei Parvan, atunci cand a felicitat-o cu nota maxima.
Mult mai grava este însa activitatea doamnei Parvan in ceea ce priveste contributia sa directa la distrugerea a catorva situri arheologice din judetul nostru, fapta pedepsita in principiu de Codul Penal cu sanctiuni drastice.
Substituindu-se în mod grosolan Directiei pentru Cultura, cu avizul tacit al directoarei Dana Petrariu, a preluat fara respectarea procedurilor legale cateva dintre sapaturile arheologice preventive de mare amploare din judet, nepriceperea si reaua vointa in derularea contractelor ducand la distrugerea acestora.
Menţionez ca în ultimii 10-12 ani, în judetul Botosani s-au pierdut iremediabil: o necropola a dacilor liberi din sec. II-III de la Ripiceni, o asezare din aceeasi epoca de la Iliseni-Santa Mare, in conditiile in care asemenea vestigii in zona sunt foarte rare si chiar putin cercetate, o asezare de sec. V (o epoca aproape lipsita de vestigii in zona si ca atare cu atat mai importanta în vederea cercetarii) si o necropola medievala din acelasi sit de la Iliseni, unde domnia sa a refuzat sistematic sa aloce bani pentru salvare, iar atunci când a facut-o, a gasit metoda de a bloca sapatura si in ultima instanta am constatat printr-un sondaj că asezarea s-a dus cu totul pe apa Corogei si Prutului din cauza iresponsabilitatii şi nepasarii pentru istoria noastră nationala.
Un caz asemanator s-a derulat si in exceptionala asezare cucuteniana de la Vorniceni, unde, după ce a manevrat incalificabil pentru a mi se fura autorizatia de cercetare pentru acest santier, nu a fost in stare sa gestioneze situatia, astfel incat Regia Apelor Iasi, cu finantare din fonduri externe, a fost nevoita sa rada cu buldozerul circa 1 ha din centrul acestei statiuni, nemaiasteptand si neputand sa riste pierderea contractului şi nu vom sti niciodata ce s-a pierdut din cauza incredibilei agresiuni asupra unei pagini din preistoria Romaniei (circa cinci milenii in urma), generata de incompetentă si reavointa.
Numai succesul urias avut de participarea la expozitiile organizate in Europa si SUA si cu piese de la Vorniceni poate da imaginea a ceea ce s-a pierdut.
Nu vom sti niciodata ce s-a pierdut cu ocazia derularii programelor ISPA din Dorohoi, Darabani si Saveni, unde au existat si atentionari scrise privind distrugerea unei locuinte medievale din preajma bisericii Sf. Nicolae Domnesc.
Si exemplele pot continua, unele cu derulari absolut uluitoare.
Domnule Presedinte, faptele comise de d-na Parvan se incadreaza la categoria genocid cultural, si trebuie pedepsite ca atare. Personal, nu am avut nici un moment sprijinul institutiei in care lucrez, am apelat acolo unde credeam ca pot remedia situaţia.
Ministerul Culturii, care nu are in subordine Muzeul, nu a putut decat sa atentioneze în două randuri Consiliul Judetean Botosani asupra gravitatii faptelor petrecute.
Consiliul Judetean, prin persoana presedintelui Contac, dupa o ancheta, a costatat ca problema este de natura penala si m-a trimis la Parchet.
Revolta verbala sau scrisa in randul celor avizati nu avea cum sa rezolve problema, dar imaginea judetului si a oamenilor care-l conduc are crunt de suferit.
Experienta m-a convins ca demersul meu singular nu avea cum să rezolve un caz de criminalitate culturala (termen folosit cu putin folos in anii 2000-2004 cand combateam, contra ei, ca sarcina de serviciu, cu planuri pe hartie sau cu expozitii de pictura sau concerte de muzica populara la Penitenciar).
Poate doar demersul institutiilor (Directia pentru Cultura si Consiliul Judetean, în subordinea caruia se afla Muzeul Judetean si doamna Parvan) ar fi putut sau ar avea succes.
Eu personal, marturisesc ca nu mai stiu ce sa fac pentru protejarea patrimoniului cultural al judetului, cel putin la nivel local, si sper ca dumneavoastra puteti elimina aceasta incredibila situatie in care o persoana cu responsabilitati intr-un domeniu face tot posibilul sa le dinamiteze sistematic, indiferenta la Codul penal si la consecintele distructive.
Si in final, ma intreb, mai poate conduce doamna Parvan o institutie cu atributii precise in protectia patrimoniului cultural national!?
Patrimoniul cultural nu are culoare politica, el trebuie salvat cu orice pret. La ora actuala, trudesc din greu la un nou Repertoriu arheologic al judetului Botosani si vreau sa va aduc la cunostinta ca avem în judet circa 1650 de situri arheologice, peste 600 de tumuli funerari(movile) au fost depistaţi de mine în 2009. Suntem judetul cu cele mai numeroase vestigii arheologice din Romania, toate supuse protecţiei legilor. Cum putem să le protejam, cu persoane ca doamna Parvan la conducerea unei institutii cu atributii precise în salvarea lor. În scurt timp, voi pune la îndemana specialistilor si publicului 3 volume cu impact semnificativ in arheologia europeana. Unde sa ma duc sa le public, dacă doamna Parvan are alte interese decat sa isi indeplineasca obligatiile legale privind valorificarea patrimoniului muzeal.
In 1982, Muzeul National de Istorie a Romaniei isi facea un titlu de glorie in a publica prima editie a volumului arhitectei Eugenia Greceanu, Ansamblul urban medieval Botosani. Credeti ca as fi avut vreo sansa pentru publicarea de catre Muzeul din Botoşani a editei a II, revizuita si adaugata, inclusiv cu adaosul Botosanii care s-au dus, la care am lucrat circa 6 ani? Nici n-am incercat, am reusit pana la urma la o editura particulara din Iasi.
Ce interese o sustin de 8 ani pe această duduie la conducerea unei institutii de anvergura si importanta Muzeului Judetean? Promovata de regimul comunist, direct de la tară, pentru merite necunoscute, intr-un buchet de doamne care au ocupat functii in conducerea institutiilor culturale ale judetului si fugarita de personalul Muzeului in ianuarie 1990, numita din nou cu mare reticenta de presedintele Aniculaesei in 2001, doamna Parvan ne arata ca nimic nu s-a schimbat in democratie, defilam cu aceleasi persoane care nu au nici o competentă, profesori de filozofie marxistă, agronomi sau alte specializări care nu au nimic comun cu cultura sau stiinta, care conduc institutii al căror potential scade cu fiecare an ce trece.
Avem în judet destui doctori si doctoranzi in istorie, tineri priceputi si cu studii publicate, care ar trebui să preia conducerea acestei instituţii.
Daca este nevoie sa fie neaparat la un partid, partidele sa aiba grija sa-i adopte, pana la urma, dar sa puna oameni competenti.
In aceste conditii, nu am sperante decat in deciziile domniei voastre,
Cu respect,
Arheolog expert
dr. Octavian Liviu Sovan
