În felul acesta, liderii USL sunt puşi în faţa unei alegeri dificile: fie merg împreună pe mâna lui Crin Antonescu pe care să îl instaleze la Cotroceni cu puteri similare celor ale lui Băsescu, după regulile actualei Constituţii, fie PSD şi PNL decid să intre în alegeri fiecare cu propriul candidat. Surse politice au explicat pentru gândul că, în cerc restrâns, la vârful PSD, subiectul candidatului propriu a fost pus pe masă şi la începutul acestei săptămâni, însă Victor Ponta nu ar fi în acest moment dispus să îşi asume acest rol care presupune şi ruperea USL la iniţiativa social-democraţilor.
Un al treilea scenariu, acela al încercării de a revizui, totuşi, Constituţia cu actualul prag de 50% pentru validarea referendumului, simultan cu primul tur al prezidenţialelor şi în condiţii de pace în USL, pune problema mobilizării la urne, singura soluţie fiind prelungirea votului pentru două sau chiar trei zile consecutive, după modelul din 2003.
Cu două ore înainte de expirarea termenului, şeful Administraţiei Prezidenţiale, Cristian Diaconescu, a evitat o evaluare a consecinţelor calendarului lui Băsescu. "Vom vedea. Nu este treaba Administraţiei Prezidenţiale şi a preşedintelui să analizeze ce se va întâmpla după. Organizarea simultană a unui referendum cu alegerile prezidenţiale nu este un lucru foarte bun", a comentat el într-un interviu la Digi 24.
Calendarul lui Băsescu îl bulversează pe cel al USL
Chiar dacă preşedintele anunţa că va semna drecretul în prezenţa presei, Preşedinţia s-a limitat în final la un comunicat de presă transmis la 23.59 în această seară şi postat în acelaşi timp pe site-ul instituţiei.

Sursa foto: Presidency.ro
În logica blocării scenariului de suprapunere a referendumului cu prezidenţialele din 2014, asumat public de liderii USL şi mai cu seamă de Victor Ponta, preşedintele a tras de Legea referendumului cu toate mijloacele pe care Constituţia i le-a pus în mână. A întors-o în Parlament, contestând-o ulterior şi la Curtea Constituţională care stabilise încă din vară, ţinând cont de o recomandare a Comisiei de la Veneţia, că un prag redus de validare a referendumului, precum cel de 30%, nu se poate oficializa decât la un an calendaristic după promulgarea noii legi.
Argumentul invocat de Băsescu pentru a se opune revizuirii în forma decisă în USL: "Propunerea de revizuire este catastrofală pentru România", iar revizuirea Constituţiei simultan cu prezidenţialele ar "induce în eroare electoratul care ar fi confuz în legătură cu puterile viitorului preşedinte.
Cu toate că judecătorii au decis pe 14 noiembrie, după o amânare de câteva zile, că resping sesizarea dpreşedintelui, decizia a fost redactată cu întârziere, publicându-se în Monitorul Oficial abia pe 4 decembrie. Şi în aceste condiţii, însă, termenul limită de promulgare a legii, 13 decembrie, permitea organizarea unui referendum pe 14 decembrie 2014, în ultima duminică în care se poate stabili tutul al doilea al alegerilor pentru desemnarea noului preşedinte înainte de data de 21 decembrie, la care expiră mandatul lui Traian Băsescu.
Printr-un artificiu birocratic, şeful statului a mai câştigat însă o zi. "La mine la cabinet a intrat pe 5 şi în Constituţie spune foarte clar. Pe 14 seara îmi expiră termenul, pentru că la cabinetul meu - deci nu la registratură unde am înţeles că a venit seara, la ora 18.00 - 19.00 -, la cabinet la mine a intrat pe 5 dimineaţa. Deci, pentru mine, timpul curge din data de 5. Pe 14 noaptea voi promulga legea", şi-a anunţat Traian Băsescu propriul calendar şi promulgarea de la ora 23.59.
Cum Constituţia prevedere un termen pentru promulgare, nu şi trimiterea imediată a unei legi şi a decretului prezidenţial la Monitorul Oficial, actul normativ ar urma să fie publicat luni, pe 16 decembrie şi să-şi producă efectele abia un an mai târziu, pe 15 decembrie, la o zi după ultima dată la care poate fi suprapus referendumul cu prezidenţialele.
gândul.info