Totodată, reprezentanţii Ministerului Muncii îşi propun dezvoltarea Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă, astfel încât instituţia să poată interveni rapid în sprijinul celor recent deveniţi şomeri, diminuând riscul ca aceştia să devină şomeri pe termen lung. Mai mult, spun reprezentanţii Ministerului, până în 2020 infrastructura Agenţiei se va modifica radical asigurând accesul informaţiei mai rapid şi pe căi diferite către beneficiari, informeaza Adevarul.
Bani pentru micii întreprinzători din mediul rural
În Planul de Ocupare lansat luni în dezbatere sunt surprinse şi problemele de şomaj şi sărăcie cu care se confruntă micii întreprinzători din mediul rural. Aşa că, pe lângă politicile ce vor fi aplicate grupurilor defavorizate – populaţiei de etnie romă, celor care trăiesc la graniţa sărăciei şi cei care se află, în general în pericol de a fi excluşi social – reprezentanţii Ministerului Muncii vor acorda o atenţie deosebită muncitorilor din agricultură.
Astfel, Strategia îşi propune eliminarea agriculturii de subzistenţă şi asigurarea recalificărilor profesionale celor care se găsesc în această situaţie, dar şi acordarea unor sprijin bănesc pentru iniţiativele antreprenoriale ale tinerilor fermieri din mediul rural.
Garanţii pentru persoanele defavorizate din mediul rural
Mai mult, Strategia prevede ca până în 2020, statul român să poată acorda facilităţi fiscale întreprinzătorilor care demarează afaceri în mediul rural şi celor care creează locuri de muncă adresate grupurilor defavorizate din mediul rural.
Totodată, reprezentanţii Ministerului Muncii plănuiesc dezvoltarea unei scheme de garantare pentru persoanele defavorizate din mediul rural, astfel că aceştia vor beneficia gratuit de consiliere profesională, precum şi de cursuri de recalificare.
Problema şomajului în rândul tinerilor, problema numărul 1 al Ministerului Muncii
Deşi proiectul lansat în dezbatere de Ministerul Muncii tratează fiecare aspect al vieţii profesionale, problema şomajului în rândul tinerilor are un statut aparte. Astfel, reprezentanţii Ministerului Muncii promit că până în 2020 vor fi recunoscute toate competenţele dobândite de tineri în mod non-formal şi informal, iar şcolile vor acorda o atenţie deosebită dezvoltării competenţelor digitale.
Totodată, vor fi promovate stagiile de ucenicie (pentru tinerii ce vor să devină muncitori necalificaţi), precum şi internshipurile pentru tinerii absolvenţi de studii superioare.
Mai mult, Strategia propune promovarea antreprenoriatului pentru tineri, dar şi încurajarea tinerilor de a pleca la muncă peste hotare. Asta deşi una dintre problemele cu care se confruntă România la nivel naţional este migraţia forţei de muncă. Pe de o parte, există o migraţie a vârfurilor – preponderent din sectorul IT şi ingineri, însă de câţiva ani s-a înregistrat şi o migraţie a forţei de muncă calificată. Zidari, sudori, croitori, şoferi, bucătari sau ospătari români, cu toţii au luat drumul Europei odată cu deschiderea graniţelor, în căutarea unor salarii mai bune.
Cu majoritatea muncitorilor calificaţi plecaţi peste graniţe şi cu şcolile de meserii închise, România a ajuns în ultimii ani să aibă un deficit de forţă de muncă calificată. Asta l-a făcut pe preşedintele Traian Băsescu să exclame la acea vreme
Avem prea mulţi filosofi şi prea puţini tinichigii!.
Reprezentanţii Ministerului Muncii încurajează mobilitatea forţei de muncă
În pofida acestor realităţi, reprezentanţii ministerului Muncii încurajează mobilitatea tinerilor în spaţiul european, propunând în sprijinul acestui demers dezvoltarea reţelei EURES, prin care angajatorii străini solicită forţă de muncă românească. O altă problemă importantă tratată de Strategia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, lansată în dezbatere publică este aceea de corelare a curricumului din învăţământul superior cu schimbările ce au loc pe piaţa muncii.
Mădălina Bălan, partener manager la compania de consultanţă şi recrutare Hart susţine că în acest moment în România nu există un dialog matur între mediul universitar şi mediul privat, astfel că noile specializări oferite de facultăţi nu întrunesc nişte cerinţe pe piaţa muncii, ci mai degrabă
o sete de cunoaştere stabilită de universitari.
"În România – şi asta nu e doar greşeala copiilor, ci şi a sistemului – cei mai mulţi dintre absolvenţii de liceu vor şi consideră că au capacitatea intelectuală de a termina o facultate în drumul lor către o poziţie importantă într-o companie. Astea sunt, de fapt, vârfurile. În realitate, avem nevoie şi de muncitori calificaţi, profesionişti în ceea ce fac", spune Mădălina Bălan.
Schemă de ocupare a persoanelor mai în vârstă
Acelaşi plan de Ocupare a Forţei de Muncă prevede şi o schemă de ocupare a persoanelor mai în vârstă, inclusiv prin acordarea unor subvenţii angajatorilor pe perioada determinată. Mai mult, planul prevede ca până în 2020 să poată fi asigurat accesul persoanelor vârstnice la forme flexibile de organizare a muncii. Totodată, reprezentanţii Ministerului Muncii propun încurajarea prelungirii vieţii active inclusiv prin măsuri fiscale, scrie Adevarul.
