Un studiu elaborat de Stephen Leahy în National Geographic arată că cele mai grave urmări ale unui val de căldură s-au înregistrat în 2003, când creşterile de temperatură au lăsat în urmă nu mai puţin de 70.000 de morţi. Doar în Rusia, în 2010, 56.000 de persoane au murit din cauza căldurii.
În primele zile de vară din acest an temperaturile au urcat la valori care au depăşit 37 de grade Celsius în zone din Franţa, Germania, Polonia şi Spania, iar zilele care urmează se anunţă şi mai fierbinţi. În 2018, temperaturile record au provocat 700 de morţi în Suedia şi 250, în Danemarca, arată cei de la National Geographic.
"Topirea calotei arctice amplifică fenomenul de încălzire în zonele nordice ale Planetei şi acest lucru afectează circulaţia curenţilor de aer", arată Dim Coumou de la Vrije Universiteit Amsterdam.
Curenţii de aer sunt determinaţi de diferenţele de temperatură dintre aerul rece arctic şi cel cald de la tropice. Creşterea temperaturilor polare, ultima iarnă înregistrând cel mai mic nivel al calotei polare, reduce diferenţele de temperatură şi încetineşte circulaţia curenţilor. Fenomenele meteorologice sunt afectate, fie că e vorba de valul de căldură sau ploi torenţiale. Iar temperatura din Europa nu este nici măcar pe aproape de valorile pe care acest val de căldură le aduce în Asia, unde s-a ajuns chiar şi la 51 de grade Celsius.
Valul de căldură afectează într-un număr de zile dublu oraşele europene faţă de zonele rurale pentru că se crează un fenomen de insulă de căldură urbană provocat de asfaltul şi betonul care absorb căldura pe timpul zilei şi o eliberează peste noapte, arată Jürgen Kropp, de la Institutul de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam (Potsdam Institute for Climate Impact Research- PIK).
Potrivit specialistului citat de National Geographic, în absenţa unor reduceri majore a emisiilor de carbon, numărul zilelor de caniculă în oraşe se aşteaptă să crească de 10 ori pe parcursul acestui secol. Europa a tras învăţămintele valului de căldură din 2003, care a ucis peste 70.000 de persoane pe continent, spune Richard Keller, profesor de istorie medicală la Universitatea din Wisconsin-Madison. Potrivit acestuia, numărul morţilor ar trebui să fie mai mic în acest an, pentru că multe ţări sunt deja mai bine pregătite şi serviciile de urgenţă ştiu la ce să se aştepte.
