Căci ce poate fi o urgie care pune capăt libertăţii? Numai o dezlănÅ£uire violentă a unor forÅ£e pustiitoare care duc la un prăpăd, la un dezastru, la o nenorocire care ne vor lovi în fiinÅ£a existenÅ£ei noastre.
Orizontul temporal al urgiei pare a corespunde orizontului viitoarelor competiÅ£ii politice – alegerile europarlamentare, din mai, ÅŸi cele prezidenÅ£iale, din decembrie 2014.
Nu sunt un "practicant" al prevestirilor, nici chiar ale unora dintre cele biblice, dar, de data aceasta, s-ar părea că nu este vorba de o prevestire, ci de rezultatul unei analize bine articulate, cu estimări ce trec din ceaÅ£a posibilului în clarobscurul probabilităţii.
Biserica Ortodoxă Română este, de o vreme, activă în culegerea ÅŸi procesarea informaÅ£iilor, îndeosebi a celor relevante în planul evoluÅ£iilor geopolitice. Sursele de informaÅ£ii ale bisericilor sunt printre cele real competitive, iar prevestirea părintelui arhimandrit Justin Pârvu ar trebui înÅ£eleasă ca rezultat al unei lucrări cât se poate de laice.
Ce mari aÅŸteptări populare ar putea fi trădate în acest orizont de timp?
1. Entuziasmul ÅŸi speranÅ£ele insuflate alegătorilor de Uniunea Social Liberală, care, în urma malversaÅ£iunilor adânci ÅŸi necontenite, se va destrăma, dovedindu-se o floare de păpădie în faÅ£a uraganului stârnit de miza altora în luptele noastre politice.
Să nu ne încredem în comunicatele oficiale ce au urmat vizitelor intempestive la BucureÅŸti ale secretarului Consiliului de Securitate al FederaÅ£iei Ruse ÅŸi directorului CIA.
Atât Nikolai Patrusev, cât ÅŸi John Brenan au îndeplinit misiuni interzise diplomaÅ£iei oficiale. ConcomitenÅ£a lor presupune sensuri ÅŸi direcÅ£ii, pe care preÅŸedinÅ£ii Putin ÅŸi Obama le-au convenit, dar ÅŸi unul, ÅŸi celălalt au evitat contactele direct personale cu BucureÅŸtii, preferând canalelecomunicării secrete intermediate, care să nu-i implice în cele ce vor urma. Adică fără urme în arhivele diplomatice.
Criza guvernamentală este deja anticipată. SămânÅ£a ei a fost aruncată. Evaluările de competenţă ale membrilor cabinetului, anunÅ£ate de premier pentru miniÅŸtrii PSD, nu par a fi agreate ÅŸi de PNL, ceea ce poate naÅŸte niscaiva gâlceavă.
Înlocuirea ministrului Transporturilor este iminentă, ministrul Economiei mai tot timpul parcă ar sabota, cel al Sănătăţii a devenit ridicol…
Din cealaltă parte, ministrul delegat de la "turnatul în pahare" la Energie, unde nu înÅ£elege nimic, ca ÅŸi ministrul Mediului, al cărui portofoliu este, iarăşi, cerut cu insistenţă de UDMR, în viitoarea formulă de guvern, s-ar putea să fie printre primii remaniaÅ£i.
Ipoteza, în sine, dacă se va adeveri, va deschide poarta pe care va intra urgia?
2. Desemnarea candidatului la PreÅŸedinÅ£ia României de către Uniunea Social Liberală să nu fie sinceră din partea unor lideri influenÅ£i ai Partidului Social Democrat, iar în următoarele luni să apară pretextele, dar ÅŸi motivele pentru care candidatul deja desemnat să nu mai intre în cursa prezidenÅ£ială.
Există, deja, destule semnale care întăresc o atare ipoteză. Zvonerii ÅŸi răspândacii de profesie ÅŸi-au început treaba chiar din perioada interimatului lui Crin Antonescu la Cotroceni, când au lansat versiunea că însuÅŸi prezidenÅ£iabilul ar fi dat de înÅ£eles că nu se poate acomoda programului încorsetat ÅŸi ritmului intens de activitate, care impun ordine, disciplină ÅŸi rigoare, ceea ce pentru spiritul său liberal ar însemna renunÅ£area la libertate.
Dacă ar fi numai atât, nu ar însemna prea mare lucru. Nici Emil Constantinescu nu a fost un conformist al programului instituit de predecesorul său la Cotroceni.
Dar centrul de putere personală coagulat de Liviu Dragnea în PSD lasă să se întrevadă apariÅ£ia schismei, pe seama ambiÅ£iosului lider fiind puse aspiraÅ£ii nu numai la ÅŸefia absolută asupra partidului, ci ÅŸi la PreÅŸedinÅ£ia României.
Ar fi ÅŸi asta o urgie.
3. Mesagerii Moscovei şi ai Washingtonului ar agrea "soluţia rocadei", cu Victor Ponta preşedinte şi Traian Băsescu un premier autoritar şi activ.
Că preÅŸedintele în funcÅ£ie s-a comportat, mai tot timpul, ca prim-ministru, o ÅŸtim. Am trăit realitatea “cumulului de prerogative, iar intenÅ£iile sale, din anul 2009, de revizuire a ConstituÅ£iei au devoalat care-i sunt dorinÅ£ele.
"Refolosirea lui Traian Băsescu", avansată de Cornel Nistorescu, şi aluzia ironică din partea lui Victor Ponta nu sunt un scenariu fantezist.
Rămâne de văzut dacă ÅŸi întâlnirile intermediate de consilierul personal Wesley Clark, la Londra, cu George Soros, în "pauzele" unei competiÅ£ii sportive, la care premierul a fost "simplu spectator", au avut ca obiect ÅŸi acest scenariu.
Ar fi asta o posibilă urgie?!
4. Avansul retrasajului geopolitic al frontierelor ÅŸi transformarea României în state-regiuni, cu perspectiva unor federaÅ£ii transfrontaliere.
Transformarea Parlamentului în Adunare Constituantă pentru adoptarea uni noi constituÅ£ii, care să elimine barierele prevăzute de Art. 152 referitoare la caracterul naÅ£ional, independent, unitar ÅŸi indivizibil al statului român, formă republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenÅ£a justiÅ£iei, pluralismul politic ÅŸi limba oficială nu ar trebui considerată fără ÅŸanse.
Procesul de revizuire a ConstituÅ£iei este deocamdată blocat. Aparent pe motivul pragului cvorumului pentru referendumul de aprobare a ConstituÅ£iei... Subsecvent, este blocată ÅŸi regionalizarea. Două mari proiecte, care Å£in practic de chintesenÅ£a programului de guvernare al USL, au fost trecute, în acest fel, pe linia de garare, poate fi "moartă", a unei halte politice, în aÅŸteptarea noilor locomotive, a unei alte combinaÅ£ii politice.
AgitaÅ£iile radicalilor maghiari în legătură cu cele două proiecte, temporizate o vreme, au reînceput.
Românofobia estică se menÅ£ine în aceleaÅŸi cote de agresivitate, anterior evidenÅ£iate, continuându-se agitarea ideii întregirii ÅŸi federalizării Moldovei [sloganul "Moldova noastră la IaÅŸi!"] "The European Free Alliance" vede Transilvania ÅŸi Banatul ca state-regiuni, altele 27 cu "minorităţi-problemă".
Urgia conturată din împlinirea acestei ipoteze ar însemna ÅŸi un context de mari tulburări geopolitice, conexate unor evenimente repetitive ale celor de la sfârÅŸitul anului 1989 ÅŸi începutul anilor ‘90. Asemenea evenimente curg în lumea arabă, s-a molipsit ÅŸi Turcia, nu-i liniÅŸte în Grecia, bulgarii ce mai vor ÅŸi ei?!
De ce apoape fără excepÅ£ie, premoniÅ£iile sunt apocaliptice? Părintele arhimandrit Justin Pârvu nu a fost un Savonarola. Poate că urgia prevestită de monah, din mănăstirea de la Paltin, înainte de trecere, nu ne priveÅŸte pe noi, ca popor, ci pe cei ce au năpăstuit Å¢ara Poporului Român?
Dacă în anul trecut ne-a fost lungă ÅŸi fierbinte vara, în acest an, ne va fi lungă ÅŸi fierbinte politic toamna.
Aurel I. Rogojan, Cotidianul.ro
